ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6552/2020

Ședința publică din data de 03 decembrie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.04.2020 sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Prim Ministrul României - B., a solicitat suspendarea efectelor Deciziei Prim-Ministrului nr. 217/14.04.2020, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 315/14.04.2020, respectiv:

I.în prealabil, în regim de urgentă și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării/efectelor Deciziei Prim-Ministrului nr. 217/14.04.2020, până la soluționarea cererii de suspendare formulate conform art. 14 din Legea nr. 554/2004;

II.suspendarea executării/efectelor Deciziei Prim-Ministrului nr. 217/14.04. 2020, în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare.

Prin sentința civilă nr. 300 din data de 20 mai 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a dispus suspendarea executării Deciziei Prim - Ministrului României nr. 217/14.04.2020 până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare.

A respins ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului, formulată de intervenientul Ministerul Justiției

Împotriva sentinței civile nr. 300 din data de 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâtul Prim Ministrul României -B. și intervenientul Ministerul Justiției, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, raportat la dispozițiile art. 248 C. proc. civ., se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei de interes în susținerea recursurilor, urmând a o admite pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond.

În speță, prin sentința nr. 300 din 20 mai 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a admis cererea și a dispus suspendarea executării Deciziei Prim - Ministrului României nr. 217/14.04.2020 până la pronunțarea instanței de fond.

Ulterior, prin sentința nr. 1306 din 26 noiembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX -a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în anularea Deciziei Prim - Ministrului României nr. 217/14.04.2020, formulată de reclamantul A..

În raport cu cele prezentate, se apreciază că soluționarea acțiunii în anularea actului administrativ a cărei suspendare a executării a fost solicitată în prezenta cauză nu afectează, prin ea însăși, legalitatea sentinței recurate, fiind o împrejurare ulterioară pronunțării acesteia, dar pune problema subzistenței interesului în promovarea căii de atac exercitate în cauză.

Prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.

În cauza de față, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul cărora suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunțarea instanței de fond.

Cum instanța de fond s-a pronunțat la data de 26 noiembrie 2020, respingând acțiunea în anulare formulată de reclamant, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depășit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să își producă efecte.

Pentru toate considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge recursurile declarate de pârâtul Prim Ministrul României - B. și de intervenientul Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 300 din 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu.

Respinge recursurile declarate de pârâtul Prim Ministrul României - B. și de intervenientul Ministerul Justiției împotriva sentinței nr. 300 din 20 mai 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 decembrie 2020.