ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2461/2020

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 44 din 14.01.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L. și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 445.441,03 RON cu titlu de preț și suma de 36.832,11 RON cu titlu de penalități de întârziere calculate până la data de 15.08.2018, iar în continuare se datorează penalități de 0,1% pe zi calculate asupra debitului principal până la achitarea integrală a acestuia.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 8.427,74 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin contractul nr. x/29.05.2018 reclamanta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca s-a obligat să furnizeze pârâtei A. S.R.L. diferite tipuri de mixturi asfaltice, precum și alte materiale prevăzute în anexa nr. 1 a contractului, perioada de valabilitate a contractului fiind stabilită până la 31.12.2018.

Prin contractul nr. x/27.02.2019 părțile au convenit cu privire la furnizarea acelorași tipuri de materiale, contractul fiind valabil până la data de 31.12.2019.

În executarea obligațiilor contractuale, reclamanta a furnizat pârâtei produse în valoare de 445.441,03 RON, după cum rezultă din facturile fiscale, însoțite de avize de însoțire a mărfii, comunicate pârâtei, fiind acceptate de către aceasta.

Pentru sumele datorate, reclamanta a calculat, până la data de 15.08.2019, penalități de întârziere în cuantum de 36.382,11 RON.

Reținând, conform art. 1270 C. civ., că părțile sunt ținute să execute obligațiile asumate prin convențiile încheiate care au putere de lege între părți și că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a plăti la scadență produsele livrate de către reclamantă, s-a constatat că sunt îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile contractuale, pârâta fiind ținută să plătească prețul convenit și să repare prejudiciul cauzat reclamantei.

Conform art. 1523 alin. (2) lit. d) C. civ., pârâta este de drept în întârziere, iar în ceea ce privește întinderea prejudiciului, părțile au inserat în contract o clauză penală căreia instanța i-a dat eficiență în acord cu prevederile art. 1.539 C. civ.

Împotriva acestei sentinței civile nr. 44 din 14.01.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj a declarat apel pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea apelului; anularea hotărârii apelate și transmiterea cauzei spre rejudecare către Tribunalul Specializat Cluj; cu cheltuieli de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și având în vedere prevederile art. 466 și următoarele C. proc. civ., Curtea a reținut că în cauză nu este prezent motivul de nulitate invocat de apelantă privind nelegala citare conform dispozițiilor art. 153 alin. (2) și (7) din C. proc. civ. câtă vreme părțile au fost legal citate la sediul indicat la Oficiul Registrului Comerțului fiind respectate astfel dispozițiile art. 155 C. proc. civ. raportat la art. 163 alin. (3) și (8) din C. proc. civ.

De asemenea, Curtea a constatat legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, aceasta fiind pronunțată în urma probelor administrate și în conformitate cu normele legale incidente.

În consecință, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a Civilă, prin decizia civilă nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 44 din 14.01.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care a păstrat-o în întregime.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Sub un prim aspect, se susține nelegalitatea deciziei pronuntată de instanța de apel, având în vedere că prima instanță a soluționat procesul în lipsa părții care nu a fost legal citată, ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În argumentarea acestui motiv de casare, recurenta-pârâtă arată că nu a fost legal citată pentru niciunul dintre cele două termene de judecată acordate cauzei la instanța de fond.

Astfel, pentru termenul de judecată din 14.01.2020, a fost afișată o înștiințare la sediul pârâtei, ceea ce atrage obligația părții de a se prezenta la sediul primăriei pentru a ridica actele, conform art. 163 lit. f) C. proc. civ.

Susține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 164 alin. (11) C. proc. civ., întrucât a fost refuzată primirea actelor de către funcționarul primăriei și nu de către parte.

Din actele dosarului, rezultă cu claritate că citația și actele aferente nu au ajuns în posesia pârâtei, din procesele-verbale de afișare existente la dosar fond, reieșind că destinatarul nu mai locuiește la adresă, de asemenea plicul adresat Primăriei a fost restituit la dosarul cauzei.

În speță, nu există un act care să ateste refuzul pârâtei de a primi actele de procedură.

Citarea părții era posibilă la punctul de lucru al societății, înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului, unde reclamanta cunoștea că pârâta își desfășoară activitatea.

Recurenta arată că dispozițiile legale referitoare la citarea părților au caracter imperativ, fiind prevăzute pentru realizarea dreptului la apărare și a contradictorialității, încălcate de către instanța de fond, instanța neputând hotărî asupra unei acțiuni, decât după citarea sau înfățișarea părților.

Eroarea judiciară cu privire la citare a fost validată de către Curtea de Apel Cluj, care a reținut că procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Sub al doilea aspect, se critică decizia instanței de apel din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., teza nemotivării deciziei.

Instanța de apel a ignorat cererile în probațiune formulate prin întâmpinare și notele scrise depuse la 25.06.2020, prin care s-a contestat explicit conformitatea produselor, ceea ce impunea administrarea unui probatoriu suplimentar.

Aceste aspecte încalcă principiul contradictorialității și al dreptului la apărare, ceea ce nu permite exercitarea controlului judiciar al instanței de recurs, nefiind respectate garanțiile procesuale referitoare la imparțialitate și la existența unui proces echitabil.

Pentru toate aceste motive, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În combaterea recursului, intimata-reclamantă Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei recurate, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Înalta Curte verificând în cadrul controlului de legalitate, decizia atacată, în raport de motivele invocate, constată că recursul este nefondat.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se referă la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

În concret, recurenta-pârâtă invocă pretinsa încălcare a regulii de procedură cuprinsă în art. 153 C. proc. civ. referitoare la obligația de a cita părțile, întrucât instanța a procedat la soluționarea cauzei în lipsa citării legale a pârâtei, la adresa punctului de lucru din Cluj Napoca, str. x.

Verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 154 alin. (7) C. proc. civ. au fost respectate, instanța verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare a părților pentru fiecare termen de judecată.

Astfel, la termenul de judecată de la 26.11.2019, instanța a constatat că procedura de citare nu este legal îndeplinită, față de mențiunea factorului poștal în sensul că societatea nu mai desfășoară activitatea la sediul indicat, și a dispus refacerea procedurii de citare cu atenționarea factorului poștal de a îndeplini procedura conform dispozițiilor art. 163 alin. (3) și (8) C. proc. civ.

În ceea ce privește locul citării se reține că aceasta a fost efectuată la sediul social al părții, cu luarea în considerare a adresei specificată în contractul în litigiu, precum și a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, prin care s-a confirmat sediul pârâtei ca fiind în localitatea Coroieni, nr. 141, județul Maramureș.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia pârâta își desfășura activitatea la sediul punctului de lucru din Cluj Napoca, str. x, Înalta Curte constată că aceasta nu are suport probator, față de înscrierile de la registrul comerțului, în care nu apare înregistrarea punctului de lucru menționat. De asemenea, se constată că pârâta nu a procedat la alegerea unui alt sediu procesual, potrivit art. 158 C. proc. civ., situație în care în mod legal a fost citată la adresa sediului social înregistrat la registrul comerțului.

Revenind la modalitatea de comunicare a citației pentru termenul de judecată din 01.11.2019, se reține că agentul procedural aflându-se în imposibilitatea de a comunica citația persoanei în drept să o primească din cauza lipsei cutiei poștale, a afișat înștiințarea la sediul Primăriei Coroieni, plicul fiind restituit cu mențiunea "destinatar mutat". De asemenea, pentru termenul de judecată din 26.11.2019, constatând că factorul poștal a menționat că societatea nu își mai desfășoară activitatea la sediul indicat, instanța de fond a dispus refacerea procedurii de citare la aceeași adresă, conform dispozițiilor art. 163 alin. (8) C. proc. civ., care se referă la lipsa persoanei citate, situație în care sunt incidente dispozițiile art. 163 alin. (3)-(5) C. proc. civ. referitoare la afișarea înștiințării pe ușa imobilului și la depunerea actului poștal și a procesului-verbal la sediul primăriei.

Mai mult decât atât, instanța a dispus pentru termenul de judecată de la 14.01.2020, citarea pârâtei și la domiciliul administratorului statutar, în lipsa mențiunilor înscrise la registrul comerțului, care să ateste înregistrarea mențiunii privind schimbarea sediului social.

În consecință, dispozițiile art. 153 C. proc. civ. privind încunoștiințarea pârâtei despre existența procesului precum și principiile privind respectarea dreptului la apărare și a principiului contradictorialității au fost respectate.

Analizând criticile aduse de recurenta-pârâtă cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că se pun în discuție aspecte privind aprecieri ale instanței de apel asupra legalității și temeiniciei probelor administrate de către instanța de fond, care nu pot fi forma obiect de analiză în această etapă procesuală.

Invocând nemotivarea hotărârii, în raport de pretinsa analiză a aspectelor invocate prin întâmpinare și prin concluziile scrise, recurenta încearcă să repună în discuție situația de fapt și interpretarea acesteia de către instanțele de fond, suverane în stabilirea acestora, aspecte care scapă controlului de legalitate al instanței de recurs.

În consecință, pentru considerentele menționate, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 270/2020 din 30 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2020.