ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5884/2022

Acțiunea judiciară 1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 7 noiembrie 2016, sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016 întocmit de pârâtă. 1.

Prin cererea adițională (precizatoare și completatoare) din data de 16.01.2016, reclamantul a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016 ca fiind netemeinic și nelegal și acordarea cheltuielilor de judecată. 2. Soluțiile pronunțate în primul ciclu procesual 2.1. Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 84/11.04.2017, a respins, ca nefondată, excepția nulității actelor întocmite de pârâtă, a admis acțiunea reclamantului, a anulat Raportul de evaluare nr. x/18.10.2016 întocmit în lucrarea nr. x/23.03.2016 și a obligat pârâta la plata sumei de 10.000 RON către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată. 2.2. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1657/17.04.2020, a admis recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate și recursul incident formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 84 din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Cauza a fost reînregistrată sub nr. x/2016* pe rolul Curții de Apel Galați.

Hotărârea instanței de fond Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 207 din 14.10.2021, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016 întocmit în lucrarea nr. x/23.03.2016, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 207/2021 pronunțate la data de 14 octombrie 2021 de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și, în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și precizată. 4.1. În primul motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că hotărârea primei instanțe a fost dată cu eludarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității prevăzute de art. 175-176 Cod procedură civilă, respectiv cu nerespectarea principiului disponibilității, reglementat de prevederile art. 22 alin. (6) C. proc. civ. (nu s-a pronunțat asupra a tot ceea ce s-a cerut prin cererea de chemare în judecată și cererea adițională - minus petita). Sub acest aspect, recurentul a menționat că acțiunea a avut mai multe capete de cerere și subpuncte, în cuprinsul cărora a invocat nulitatea raportului de evaluare, întrucât ANI, fără să fie sesizată în mod legal, a desfășurat proceduri de evaluare până la informarea sa, a declanșat procedura fără ca declarațiile sale de avere să fie depuse și, astfel, i s-a încălcat dreptul la apărare. Mai mult, instanța nu s-a pronunțat asupra cauzei de nulitate invocate cu privire la adresele înregistrate sub nr. x/23.03.2016 și sub nr. x și înscrisul intitulat "Nota cu propunerea de sesizare din oficiu" înregistrat sub nr. x/23.03.2016. 4.2. În cel de-al doilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că hotărârea primei instanțe este nemotivată, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. În concret, aceasta nu cuprinde expunerea situației de fapt reținute de instanță pe baza probelor administrate, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția. 4.3. În cel de-al treilea motiv de recurs, încadrat în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a arătat faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurent critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare. 4.3.1. Instanța de fond nu a sancționat încălcarea prevederilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010. Mai precis, fapta imputată s-a produs la data de 31.10.2012 (prin emiterea Dispoziției nr. 197/31.10.2012), iar sesizarea din oficiu a ANI s-a produs după expirarea termenului de prescripție de 3 ani, prin Nota cu propunerea de sesizare din oficiu, înregistrată sub nr. x/23.03.2016. Or, termenul de prescripție a expirat la data de 31.10.2015. 4.3.2. Prima instanță în mod eronat nu a reținut motivul de nulitate absolută a Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016, precum și a actelor premergătoare - adresele nr. x/23.03.2016 și nr. x16.06.2016 - motiv generat de încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 20 alin. (5) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010. În speța de față, inspectorul de integritate, prin folosirea Dispoziției nr. 197/2021, a desfășurat proceduri administrative de evaluare până la informarea persoanei evaluate și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, fără a se raporta exclusiv la informații publice. 4.3.3. Judecătorul fondului nu a sancționat faptul că inspectorul de integritate B. a întocmit înscrisul intitulat "Notă cu propunere de sesizare din oficiu nr. x/23.03.2016" cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 10 lit. a), b) și e) din Legea nr. 167/2010, referitoare la legalitatea, imparțialitatea și buna administrare a activității privind primirea, colectarea, centralizarea, procesarea și evaluarea datelor și informațiilor privind existența unui presupus conflict de interese Nota mai sus indicată nu echivalează cu o sesizare din oficiu pentru declanșarea unei evaluări privind existența unui presupus conflict de interese, în sensul prevederilor art. 12 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 167/2010. Totodată, recurentul a invocat și nulitatea actului înregistrat la ANI sub nr. x/23.03.2016, în raport de nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) și art. 20 din Legea nr. 167/2010. 4.3.4. Raportul de evaluare dedus judecății este lovit de nulitate, întrucât în cuprinsul acestuia sunt reținute date și fapte contrazise de materialul probator administrat în cauză. 4.3.

Prima instanță în mod eronat nu a reținut motivul de nulitate absolută a Raportului de evaluare rezultat din încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 8 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 7 alin. (3), art. 13 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 167/2010. 5. Apărări formulate în cauză Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 22 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 17 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Așa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de față, recurentul A. a supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ Raportul de evaluare nr. x/18.10.2016 prin care intimata Agenția Națională de Integritate a reținut faptul că acesta nu a respectat prevederile legale privind regimul juridic al conflictelor de interese, respectiv art. 76 din Legea nr. 167/2010 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Fapta descrisă în Raportul analizat este aceea că recurentul, în calitate de primar al comunei Vânători, județul Vrancea, a semnat Dispoziția nr. 197/31.10.2012 prin care a dispus transferarea soției sale, C., de la Primăria comunei Garoafa la Primăria comunei Vânători, județul Vrancea. Folosul material și interesul personal de natură patrimonială avut în vedere la angajarea unui membru al familiei pe un post din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorității publice locale unde își exercita mandatul de primar a constat în stabilirea drepturilor salariale ale soției sale, în cuantum de 1445 RON. Acțiunea sa a fost respinsă, prima instanță apreciind ca fiind temeinic și legal actul administrativ contestat. Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ., astfel cum au fost invocate și dezvoltate în cererea de recurs, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantului este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare. 7.1. Motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. ("când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"), Înalta Curte constată că acesta este fondat Motivul de casare în discuție are în vedere neregularități procedurale, precum și nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfășurarea procesului, în speță, principiul dreptului la apărare și principiul dreptului la un proces echitabil. Recurentul invocă, în esență, faptul că nu i s-au analizat toate criticile de nelegalitate ce au vizat Raportul de evaluare dedus judecății, că a fost încălcat principiul disponibilității și dreptul la apărare. Motivul de recurs este nefondat. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1657/17.04.2020, a admis recursul formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate și recursul incident formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 84 din 11 aprilie 2017 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la patru motive de nulitate ale Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016 invocate de recurent prin cererea completatoare la acțiunea introductivă de instanță, respectiv: 1) nulitatea raportului de evaluare și a actelor premergătoare, deoarece aceste au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 20 alin. (5) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010, în sensul că inspectorul de integritate a desfășurat proceduri administrative de evaluare până la informarea persoanei evaluate și invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere, fără a se raporta exclusiv la informații publice; 2) nulitatea raportului de evaluare, întrucât acesta a fost emis de către intimată cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 7 alin. (3), art. 13 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 167/2010, mai precis, fără a se avea în vedere la evaluare declarațiile de avere și de interese ale recurentului, depuse de acesta; 3) nulitatea raportului de evaluare, deoarece a fost emis de către intimată cu încălcarea prevederilor art. art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 12 din Legea nr. 167/2010, respectiv fără a fi sesizată în mod legal pentru a putea declanșa activitatea de evaluare a intimatului, în contextul în care înscrisul intitulat "Notă cu propunere de sesizare din oficiu nr. x/23.03.2016" este nul; 4) nulitatea raportului de evaluare, întrucât acesta a fost emis de către intimată cu eludarea prevederilor art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 167/2010, în condițiile în care intimatul nu a fost informat cu privire la obiectul evaluării, ceea ce conduce la încălcarea dreptului sau la apărare. Contrar celor susținute de către recurent, instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului cauzei a respectat cerințele impuse de prevederile art. 501 C. proc. civ., întrucât a analizat în mod exhaustiv aceste critici de nelegalitate ale raportului de evaluare dedus judecății și s-a pronunțat în mod argumentat cu privire la acestea, pe baza probatoriului administrat în cauză și a cadrului normativ aplicabil. 7.2. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 teza a II-a C. proc. civ.: ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă în legătură cu nelegalitatea actului administrativ contestat în cauză, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. De asemenea, Înalta Curte constată faptul că în cadrul sentinței atacate nu se regăsesc considerente contradictorii. În consecință, nu este fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 teza a II-a C. proc. civ. 7.3. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") 7.3.1. Referitor la critica de nelegalitate prezentată la pct. 4.3.1 din decizie Recurentul susține faptul că instanța de fond nu a sancționat încălcarea prevederilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010. Instanța de control judiciar constată că susținerile recurentului, care nu se regăsesc și în acțiunea introductivă de instanță, astfel cum a fost completată, nu pot fi examinate cu ocazia soluționării recursului, în condițiile în care nu au făcut obiectul analizei primei instanțe, ci au fost invocate direct în calea de atac a recursului. Or, în stadiul procesual al recursului nu pot fi invocate motive noi de nelegalitate ale actului administrativ dedus judecății care nu au fost supuse dezbaterilor în fața instanței de fond, neputând face astfel obiectul căi de atac formulate, față de dispozițiile art. 478 C. proc. civ., raportat la art. 494 din același act normativ. În consecință, instanța de control judiciar apreciază că este nefondată această critică de nelegalitate. 7.3.2. Referitor la critica de nelegalitate prezentată la pct. 4.3.2 din decizie Recurentul susține faptul că prima instanță în mod eronat nu a reținut motivul de nulitate absolută a Raportului de evaluare nr. x/18.10.2016, precum și a actelor premergătoare - adresele nr. x/23.03.2016 și nr. x16.06.2016 - motiv generat de încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 8 alin. (3) coroborat cu art. 20 alin. (5) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010. Instanța de control judiciar nu poate primi această critică de nelegalitate, întrucât inspectorul de integritate a respectat procedura de informare a persoanei evaluate, după cum se va releva în continuare. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) și (2) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 (citate de prima instanță), recurentul a fost informat de către inspectorul de integritate - prin adresa înregistrată cu nr. x/23.03.2016 - cu privire la faptul că, în urma sesizării din oficiu - în lucrarea înregistrată cu nr. x/A/II/23.03.2016 - s-a declanșat procedura de evaluare a respectării regimului juridic al conflictului de interese pe perioada exercitării mandatului de primar. Părții i s-a adus la cunoștință și faptul că, în situația în care vor fi identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese, va fi informat și invitat pentru a prezenta un punct de vedere . De asemenea, partea a fost informată și cu privire la faptul că, în aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, se va proceda la solicitarea de date și informații care nu sunt publice, necesare desfășurării activității de evaluare, de la instituțiile și autoritățile publice, precum și de la alte persoane juridice de drept public sau privat sau persoane fizice. În consecință, este de observat faptul că procedura de informare recurentului cu privire la declanșarea activității de evaluare a respectării regimului juridic al conflictului de interese a fost îndeplinita la data de 23.03.2016. Ulterior, la data de 06.04.2016, inspectorul de integritate a solicitat date și informații de la Primăria comunei Vânători (ce funcții au îndeplinit recurentul și soția sa în cadrul primăriei), Oficiul Național al Registrului Comerțului (dacă cei doi soți au avut societate comercială) și de la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea (ce venituri are recurentul, conform fișelor fiscale). Niciuna dintre aceste solicitări nu au avut ca obiect date ori informații care nu sunt publice. Cu adresa nr. x/16.06.2016, intimata Agenția Națională de Integritate a informat recurentul cu privire la faptul că au fost identificate elemente privind nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese, întrucât prin emiterea Dispoziției nr. 197/31.10.2010 au fost încălcate prevederile art. 76 din Legea nr. 161/2003, și a fost invitat să prezinte un punct de vedere, precum și orice probe sau informații pe care le consideră necesare. Cu adresa din data de 04.07.2016, recurentul a comunicat către intimata Agenția Națională de Integritate punctul său de vedere cu privire eludarea prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind transferul angajatei C., soția sa, de la Primăria comunei Garoafa la Primăria comunei Vînători. . Înalta Curte constată faptul că, atât în fața intimatei Agenția Națională de Integritate, cât și în fața instanței, recurentul a avut posibilitatea de a-și preciza poziția cu privire la toate elementele de fapt și de drept care au fundamentat raportul de evaluare contestat, de a solicita administrarea de probatorii în dovedirea motivelor de nelegalitate pe care a înțeles să le invoce, de a combate constatările reținute, demersuri pe care le-a și efectuat, situație în raport de care dreptul său la apărare a fost respectat. 7.3.3. Referitor la critica de nelegalitate prezentată la pct. 4.3.3 din decizie Recurentul arată că judecătorul fondului cauzei trebuia să sancționeze faptul că inspectorul de integritate B. a întocmit înscrisul intitulat "Notă cu propunere de sesizare din oficiu nr. x/23.03.2016" cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 10 lit. a), b) și e) din Legea nr. 167/2010. Instanța de control judiciar apreciază că este nefondată această critică de nelegalitate. Conform prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b) Legea nr. 167/2010, sesizarea din oficiu se poate face pe baza unei note întocmite de inspectorul de integritate, aprobată de conducerea inspectorilor de integritate. În cauza de față, în aplicarea normei anterior citate, inspectorul de integritate B. a întocmit înscrisul intitulat "Notă cu propunere de sesizare din oficiu" (care a devenit lucrarea nr. x/23.03.2016) prin care s-a propus evaluarea conflictelor de interese în perioada exercitării funcției de primar de către recurent. Această Notă a fost avizată de șeful Serviciului din cadrul Inspecției de Integritate în care numita B. își desfășura activitatea și a fost aprobată de Directorul General al Inspecției de Integritate. 7.3.4. Referitor la critica de nelegalitate prezentată la pct. 4.3.4 din decizie Recurentul susține faptul că Raportul de evaluare dedus judecății este lovit de nulitate, întrucât în cuprinsul acestuia sunt reținute date și fapte contrazise de materialul probator administrat în cauză. Instanța de control judiciar apreciază că este nefondată această critică de nelegalitate. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1657/17.04.2020, a reținut faptul că recurentul s-a aflat în conflict de interese pe perioada avută în vedere în Raportul de evaluare analizat în cauză. Ca atare, această chestiune a fost tranșată definitiv și nu mai poate fi repusă în discuție în actuala fază procesuală a litigiului. 7.3.5. Referitor la critica de nelegalitate prezentată la pct. 4.3.5 din decizie Recurentul menționează faptul că prima instanță în mod eronat nu a reținut motivul de nulitate absolută a Raportului de evaluare rezultat din încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 8 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 7 alin. (3), art. 13 alin. (1) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 167/2010. Instanța de control judiciar apreciază că este nefondată această critică de nelegalitate. Împrejurarea că recurentul a depus declarațiile de avere și de interese pentru perioada evaluată nu poate influența, în sensul arătat de către parte, existența conflictului de interese. Rapoartele de evaluare emise de inspectorii de integritate identifică încălcări ale regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese și nu impun sancțiuni în cazul în care persoanele evaluate nu își îndeplinesc obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese, fiind vorba doar de o recomandare. 7.3.6. În consecință, Înalta Curte apreciază că este nefondat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.