ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1616/2021

Ședința publică din data de 16 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 25 iulie 2014 sub nr. x/2014 pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. x întocmit de Agenția Națională de Integritate, solicitând anularea acestuia motivat de faptul că sesizările ce au stat la baza întocmirii sale sunt false, persoanele presupus semnatare neînsușindu-și un astfel de demers.

Prin cererea depusă la data de 28.07.2014 reclamantul a arătat că pentru perioada anterioară datei de 20.06.2008 operează termenul de decădere prevăzut de art. 11 din Legea nr. 176/2010.

Prin sentința nr. 89/2018 pronunțată în data de 13 iunie 2018, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și a dispus anularea raportului de evaluare nr. x/8.07.2014 întocmit de Direcția Națională de Integritate.

Împotriva sentinței nr. 89/2018 din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca netemeinică.

După expunerea pe larg a istoricului speței, recurenta - pârâtă menționează următoarele aspecte în susținerea căii de atac promovate:

- hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât s-a apreciat că raportul de evaluare nr. x iulie 2014 este nul deoarece sesizarea ce a stat la baza verificării respectării regimului juridic al incompatibilităților, a conflictului de interese și de identificare a eventualelor diferențe nejustificate în averea persoanelor evaluate ar fi fost o petiție anonimă;

- procedura de evaluare s-a pornit inițial în baza sesizării formulate de B., verificându-se respectarea prevederilor Legii 176/2010, constatându-se că nu au existat diferențe nejustificative în averea reclamantului și nici regimului juridic al incompatibilităților, fiind emisă lucrarea nr. x/II/25.05.2011, astfel încât, chiar și în lipsa sesizării formulate de C., inspectorul de integritate ar fi continuat evaluarea respectării de către intimatul - reclamant și a regimului juridic al conflictului de interese;

- în cauză a fost emis un raport de evaluare distinct, întrucât cercetarea a continuat sub aspectul verificării conflictului de interese;

- în mod eronat a constatat judecătorul fondului că raportul este anulabil, întrucât petiția nu era anonimă, ea provenind de la o persoană fizică identificabilă, aspectele sesizate prin înscris au fost confirmate, inspectorul identificând, în urma procedurii, elemente privind încălcarea de către reclamant a regimului juridic al conflictelor de interese și Legea 176/2010 prevede la art. 13 alin. (2) un singur caz de nulitate al unui raport evaluare, ce nu se poate aplica speței;

- în cauză sunt incidente prevederile art. 70, art. 71, art. 76 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010 vizând conflictul de interese, art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004, capitolul II, punctul 4 din Anexa nr. 8 a OMFP nr. 522/2003 privind Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, întrucât intimatul - reclamant a semnat un număr de 21 de dispoziții în interesul fiului său D., acesta din urmă obținând un folos material reprezentat de veniturile salariale încasate de la angajator - Primăria Poiana.

Mai mult prin Dispoziția 37/30.06.2008 primarul - reclamant A. a aprobat ca fiul său să exercite controlul financiar preventiv propriu la Primăria Poiana. Ulterior, a dispus acordarea de beneficii salariale fiului său, constând într-un număr de 571 ore suplimentare, prin emiterea a 15 dispoziții exclusiv pentru fiul D.. Tot în perioada mandatului de primar 2008-2012, intimatul-reclamant a dispus acordarea salariului de merit și a unor sporuri la salariul de bază fiului său.

- în speță interesul personal urmărit de intimatul reclamant este evident, actele semnate de către acesta făcând parte din categoria interesului personal, D. fiul primarului a obținut venituri de la angajatorul Primăria Poiana;

- în mod greșit instanța de fond a apreciat că dacă reclamantul ar fi refuzat semnarea dispozițiilor de acordare a sporurilor sau majorărilor salariale, s-ar fi pus problema încălcării dispozițiilor actului normativ prin care Guvernul a dispus acordarea acestora, respectiv Legea 677/2001, Ordonanța nr. 6/2007, Ordonanța nr. 9/2008, întrucât primarul avea posibilitatea să își delege atribuțiile conform art. 65 din Legea 215/2001;

- prin natura funcției cu care a fost investit, primarul slujește interesele comunității din care face parte, astfel că îi revine obligația să respecte normele imperative ce îi revin în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003.

Relevantă în cauză este definiția dată conflictului de interese de Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniștrii al Consiliului Europei coroborată cu considerentele Deciziei nr. 81/27.02.2013 a Curții Constituționale, în sensul că reclamantul a avut un interes personal, iar exercitarea atribuțiilor sale oficiale nu doar pare, ci este influențată în mod direct de atingerea acestui interes.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 7 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 12 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 16 martie 2021, prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2019.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând recursul prin prisma motivului de casare invocat și a prevederilor legale incidente, Înalta Curte reține caraterul său fondat, pentru următoarele considerente:

Intimatul-reclamant A. a contestat Raportul de evaluare nr. x/08.07.2014 emis de Agenția Națională de Integritate prin care s-a reținut că, în calitate de primar, s-a aflat în conflict de interese, conform art. 70 din Legea nr. 161/2003, întrucât a emis și semnat mai multe dispoziții în interesul fiului său D., în baza cărora acesta, în calitate de angajat al primăriei, a beneficiat de avantaje materiale.

Curtea a admis acțiunea și a anulat raportul de evaluare, considerând că autoritatea pârâtă a interpretat eronat din Legea nr. 176/2010, conflictul de interese nu poate fi generat de respectarea unui drept al salariatului prin emiterea unor dispoziții, așa cum se stabilește prin raport.

Împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, pârâta a declarat recurs, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material) prin raportare la dispozițiile art. 70, art. 71, art. 76 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010 vizând conflictul de interese, art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004, capitolul II, punctul 4 din Anexa nr. 8 a OMFP nr. 522/2003 privind Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.

Acest motiv este întemeiat.

Judecătorul fondului a făcut o greșită interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente, considerând că legiuitorul a intenționat să excepteze actele semnate de primar în calitate de reprezentant al angajatorului Primăria Poiana pentru fiul său de la constatarea conflictului de interese.

Astfel, la data de 25.05.2011 Agenția Națională de Integritate, a înregistrat lucrarea nr. x/25.05.2011, având la bază sesizarea domnului B., prin care au fost semnalate aspecte referitoare la faptul că A. - primarul a dobândit o avere mai mare decât veniturile realizate, la care a conexat ulterior, sesizarea nr. x/30.06.2011 având ca obiect nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese.

Sub aspect procedural au fost îndeplinite cerințele Legii nr. 176/2010 referitoare la informarea persoanei evaluate cu privire la declanșarea evaluării averii dobândite, a respectării regimului juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese, în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice, și totodată a fost înștiințată că are dreptul să fie asistată sau reprezentată de avocat. Informarea înregistrată sub nr. x/30.08.2011 a fost transmisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, primirea fiind confirmată la data de 07.09.2011.

Instanța de fond a reținut că, reclamantul A. a exercitat funcția de primar al com. Poiana jud. Galați, în mandatul 2012 - 2016, fiind validat prin sentința civilă nr. 1722/21.06.2012 a Judecătoriei Tecuci jud. Galați. Conform datelor și informațiilor transmise de Primăria com. Poiana A. exercită funcția de primar al comunei Poiana, încă din anul 2004, aflându-se în al treilea mandat consecutiv.

Evaluarea elementelor de conflict de interese privind pe A. se raportează la perioada mandatului 2008 - 2012, în baza documentelor aflate la dosar.

Prin adresa nr. x/2014 depusă la dosar la data de 24.05.2018, intimata Agenția Națională de Integritate a arătat că își desfășoară activitatea de evaluare pe trei paliere distincte: Respectarea regimului juridic al incompatibilităților; Respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și Identificarea eventualelor diferențe nejustificate în averea persoanelor evaluate.

Întrucât în urma evaluării efectuate de către inspectorul de integritate nu s-au constatat diferențe semnificative în averea reclamantului și nici încălcări ale regimului juridic al incompatibilităților, lucrarea nr. x/25.05.2011 a fost clasată, procedura de evaluare continuând în ceea ce privește respectarea de către acesta a regimului juridic al conflictelor de interese (având la bază sesizarea nr. x/30.06.2011), fiind finalizată prin emiterea Raportului de evaluare nr. x/08.07.2014.

Instanța de fond a reținut eronat că semnarea dispozițiilor pentru acordarea orelor suplimentare, pentru acordarea unor majorări salariate și a unor sporuri, emiterea dispozițiilor în vederea promovării în gradul profesional și în gradul de salarizare sau desemnării fiului său, D., în scopul efectuării controlului financiar preventiv nu sunt apte să conducă la concluzia existenței conflictului de interese.

Conflictul de interese de natură administrativă este reglementat de drept comun în art. 70 din Legea nr. 161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, astfel:

"Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative."

De asemenea, evaluarea conflictelor de interese este reglementată de art. 20 și urm. din Legea nr. 176/2010.

Aceste dispoziții se completează cu prevederile art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 (prin care aleșii locali pot anticipa o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine sau soț, soție rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv) și cu capitolul II, punctul 4 din Anexa nr. 8 a OMFP nr. 522/2003 privind Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv (la lit. f) - nu pot fi desemnate pentru exercitarea controlului financiar preventiv propriu persoane care sunt soți sau rude de gradul I cu conducătorul entității publice pe lângă care urmează să exercite această activitate).

Din coroborarea acestor prevederi legale, reiese că rațiunea legiuitorului a fost în toate aceste acte normative aceea de a asigura imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, prin prevenirea intervenirii unor situații care le-ar putea afecta prin existența unui interes patrimonial al persoanei evaluate.

Or, nu se poate pretinde în mod rezonabil că un astfel de interes nu ar exista în cazul semnării Dispoziției nr. 37/30.06.2008 prin care primarul - reclamant A. a aprobat ca fiul său să exercite controlul financiar preventiv propriu la Primăria Poiana sau când a dispus acordarea de beneficii salariale fiului său, constând într-un număr de 571 ore suplimentare, prin emiterea a 15 dispoziții exclusiv pentru fiul D. sau acordarea salariului de merit și a unor sporuri la salariul de bază fiului său.

De altfel, și art. 13 din Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei definește conflictul de interese arătând că acesta "apare atunci când funcționarul public sau demnitarul are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizații cu care funcționarul public a avut relații politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi și la orice datorii pe care funcționarul public sau demnitarul le are față de persoanele enumerate mai sus."

Într-o astfel de situație, demnitarul sau funcționarul public are obligația de a nu participa la decizia în care interesul personal este de natură să-i afecteze obiectivitatea:

"ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor" legale, iar în cauză intimatul-reclamant avea posibilitatea să își delege atribuțiile conform art. 65 din Legea 215/2001, viceprimarului, secretarului unității administrativ - teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcționale, etc.

Față de împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut, în parte, o greșită aplicare a prevederilor legale mai sus menționate la situația de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, motiv pentru care se impune casarea sentinței recurate cu consecința respingerii în tot a acțiunii.

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, casând sentința recurată și, pe fond, respingând acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE împotriva sentinței nr. 89/2018 din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 martie 2021.