ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5864/2022

Ședința publică din data de 7 decembrie 2022

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1815 din 25 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția tardivității declarării recursului invocată din oficiu și a respins ca tardiv recursul declarat de recurenta - reclamantă A. din Județul Satu Mare împotriva sentinței nr. 24 din 3 martie 2020 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Decizia nr. 1815 din 25 martie 2022 1207, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost atacată cu contestație în anulare de către A. din Județul Satu Mare, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., contestatorul solicitând anularea hotărârii atacate și rejudecarea recursului declarat în cauză.

Contestaorul a arătat că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale privind modalitatea de calcul a termenului de recurs de 15 zile.

Instanța de recurs a calculat greșit termenul de recurs, reținând că termenul s- a împlinit la data de 01 iunie 2020, zi care ar fi fost, conform celor reținute de instanță, prima "zi lucrătoare", în condițiile în care data de 01 iunie 2020 a fost declarată zi de sărbătoare legală, conform 139 din Codul muncii, modificat.

Astfel, s-a admis în mod greșit excepția tardivității recursului invocată din oficiu, fără să se observe că data de 1 iunie 2020 a fost sărbătoare legală și, în consecință, termenul de recurs s-a prelungit până la data de 02.06.2020, în conformitate cu art. 181 alin. (2) C. proc. civ., când a și fost depus recursul.

Contestatorul apreciază că modalitatea de soluționarea a cauzei s-a realizat cu încălcarea principiului rolului activ al instanței de judecată, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, drepturi consacrate și garantate inclusiv de art. 6 din CEDO

Initmata Comisia Specială de retrocedare a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca inadmisibilă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Analizând contestația în anulare, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că este fondată, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive în cazurile și condițiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., hotărârea instanței de recurs poate fi atacată cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

Acest motiv de contestație în anulare specială vizează erori materiale evidente, în legătură cu aspecte formale ale recursului, care au avut drept consecință soluționarea greșită a căii de atac. Prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozițiilor legale.

În soluționarea excepției tardivității recursului declarat de reclamantul A. din Județul Satu Mare împotriva sentinței nr. Sentinței nr. 24 din 3 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, instanța de recurs a reținut că, în raport cu data ieșirii din starea de urgență - 15 mai 2020, termenul de formulare a cererii de recurs de 15 zile se împlinea la data de 31 mai 2020, într-o zi nelucrătoare (duminică), termen care s-a prelungit până în prima zi lucrătoare, respectiv 01 iunie 2020, conform art. 181 alin. (2) C. proc. civ., ceea ce face ca declararea recursului la data de 02 iunie 2020, să fie realizată peste termenul legal.

Însă, prin Legea nr. 220/2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003- Codul muncii, ziua de "1 iunie" a fost declarată sărbătoare legală în care nu se lucrează.

În acest context, Înalta Curte apreciază că în mod eronat instanța de recurs a reținut împlinirea termenului de recurs la data de 1 iunie 2020, fără să observe că această dată era o zi de sărbătoare legală și, în consecință, termenul de recurs s-a prelungit până la data de 2 iunie 2020, conform art. 181 alin. (2) C. proc. civ., când a și fost declarat recurs, aspect necontestat în cauză.

Luarea în considerare a datei de 1 iunie 2020, ca fiind data împlinirii termenului de recurs, reprezintă o eroare materială evidentă care vizează aspectele formale ale judecății, și nu reprezintă o greșeală de judecată care nu ar putea fi abordată în contestația în anulare.

Se constată, astfel, că eroarea materială invocată de contestator se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., de natură să justifice contestația în anulare pendinte, dezlegarea dată de instanța de recurs excepției tardivității recursului fiind rezultatul unei greșeli materiale, prin considerarea împlinirii termenului de declarare a recursului într-o zi de sărbătoare legală.

De asemenea, se apreciază îndeplinită și condiția ca eroarea materială să fie determinantă, în sensul că, dacă ar fi fost observată, instanța de recurs nu ar fi invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului și nu ar fi respins recursul ca tardiv formulat, aceasta cu atât mai mult cu cât, excepția a fost soluționată la primul termen de judecată, în lipsa părților, contestatorul din prezenta cauză nevând posibilitatea să facă formuleze apărări pe excepție.

În consecință, contestația în anulare formulată de A. din Județul Satu Mare este întemeiată, fiind incident motivul prevăzut în art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 508 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite contestația în anulare, va anula decizia atacată și va acorda termen pentru rejudecarea recursului, cu citarea părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatorul A. din Județul Satu Mare împotriva Deciziei nr. 1815 din 25 martie 2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019.

Anulează Decizia nr. 1815 din 25 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Stabilește termen pentru judecarea recursului la data de 27.09.2023, cu citarea părților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2022.