ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5862/2022

Ședința publică din data de 7 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor dosarului, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal la data de 16.02.2022, sub număr nr. 79/57/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Oradea:

- anularea încheierii nr. 18/27.01.2022 și a încheierii nr. 20/03.02.2022, pronunțate de pârâtă;

- suspendarea executării actelor atacate, până la soluționarea acțiunii în anulare;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.

1.2. Prin încheierea nr. 32 din 29 martie 2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de reclamantul A. în dosarul nr. x/2022. Totodată, în baza art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., a aplicat reclamantului o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.

1.3. Împotriva soluției de amendare dispuse prin încheierea nr. 32 din 29 martie 2022 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat cerere de reexaminare.

Prin încheierea nr. 39 din 4 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022.1 a fost respinsă cererea de reexaminare promovată de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 32 din 29 martie 2022.

Împotriva încheierii nr. 39 din 4 mai 2022 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2022/a2.1.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru considerentele ce succed.

Potrivit dispozițiilor art. 191 din C. proc. civ.:

"(1) Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.

(2) Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

(3)În toate cazurile, cererea se soluționează, cu citarea părților, prin încheiere, dată în camera de consiliu, de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea.

(4) încheierea prevăzută la alin. (3) este definitivă."

Înalta Curte reține și că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de de procedură civilă:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speței de față, Înalta Curte observă că încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare îndreptată împotriva încheierii prin care se dispune aplicarea unei amenzi judiciare, în temeiul art. 187 din C. proc. civ., este definitivă, nefiind supusă unei căi de atac, potrivit dispozițiilor art. 191 alin. (4) din același cod.

Astfel, în cazul contestațiilor privind soluția de aplicare a unei amenzi judiciare în temeiul dispozițiilor anterior menționate, legiuitorul a prevăzut doar o singură cale de atac, și anume cererea de reexaminare ce urmează a fi soluționată de un alt complet al aceleași instanțe, iar împotriva modalității de soluționare a cererii de reexaminare nu există deschisă calea formulării unui recurs sau a oricărei căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii nr. 39 din 4 mai 2022 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2022.