ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5839/2022

Ședința publică din data de 7 decembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2021 la data de 27.10.2021, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. iuliean, Z., AA., BB., CC., DD., EE. au chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu acesta, să dispună anularea H.G. 1130/22.10.2021, emisă în baza art. 1 alin. (7) din Legea 554/2002, cu privire la care a invocat excepția de neconstituționalitate, pe motiv că a fost emisă cu încălcarea art. 53 alin. (1) coroborat cu art. 11 alin. (6) din Constituția României. Au mai solicitat reclamanții inclusiv suspendarea executării H.G. nr. 1130/22.10.2021.

Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a ivocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, pentru lipsa plângerii administrative prealabile, inadmisibilitatea cererii de suspendare și excepția lipsei de interes.

1.2. Prin sentința nr. 140/31.01.2022 a Curții de Apel București a fost admisă excepția de necompetență teritorială și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 53 din 31 martie 2022, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal:

(i) a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii de Guvern nr. 1130 din 22.10.2021, ca inadmisibilă;

(ii) a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de anulare a H.G. nr. 1130 din 22.10.2021 promovată de către A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L.,A., B., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. iuliean, Z., AA., BB., CC., DD., EE., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca inadmisibilă;

(iii)a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (7) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva sentința nr. 53 din 31 martie 2022 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L.,A., B., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. iuliean, Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate, respingerea excepției inadmisibilității și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

În dezvoltarea motivului de casare invocat, recurenții -reclamanți au criticat sentința recurată, în primul rând, pentru omisiunea instanței de a se pronunța asupra capătului de cerere privind anularea H.G nr. 1161/25.10.2021, publicată în M.Of. nr. 1017/25.10.2021, ce face obiectul cererii intitulată "precizari și completari la cererea de chemare în judecată, transmisă Curții de Apel București prin poștă și email la data de 29.10.2021.

Referitor la soluția de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, au arătat că soluția este greșită, întrucât prin publicarea în Monitorul Oficial, actul normativ atacat a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, astfel că devin incidente prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, în raport de care nu este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile.

II. Procedura derulată în recurs

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Guvernul României a invocat excepțiile netimbrării și nulității recursului pentru nemotivare; pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Excepțiile invocate prin întâmpinare au fost examinate cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., și respinse în ședința publică din 07.12.2022.

III. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinări și dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

Recurenții-reclamanți a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere de anulare/suspendare a H.G. nr. 1130 din 22.10.2021 și a H.G. nr. 1161/25.10.2021 pentru modificarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 octombrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, astfel cum a fost completată la data de 29.10.2021.

Soluționând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de suspendare/anulare a Hotărârii de Guvern nr. 1130 din 22.10.2021 pentru lipsa plângerii prealabile, prima instanță a apreciat că este întemeiată, raportat la dispozițiile art. 7 alin. (1) C. proc. civ.., reținând că excepția prevăzută de dispozițiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 referitoare la obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile, invocată de reclamanți, nu este incidentă în cauză întrucât privește doar acte administrative individuale, ceea ce nu este cazul în speța de față în care este contestat un act administrativ normativ.

Soluția instanței de fond este însușită și de instanța de control judiciar în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident la situația de fapt relevată de probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reține următoarele:

Recurenții-reclamanți au invocat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (încălcarea de către prima instanță a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii) criticile vizând în concret omisiunea instanței de a se pronunța asupra capătului de cerere privind anularea H.G. nr. 1161/2021 și soluția de respingere a excepției inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile.

Critica referitoare la omisiunea instanței de a se pronunța asupra capătului de cerere privind anularea H.G. nr. 1161/2021, ce face obiectul cererii de completare din 29.10.2021, nu poate fi primită.

Omisiunea instanței de a se pronunța asupra unui capăt de cerere formează obiectul cererii de completare a hotărârii, reglementată de art. 444 din C. proc. civ., iar conform art. 445 din C. proc. civ., completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442 - 444."

Recurenții-reclamanți nu au formulat, însă, o cerere de completare a hotărârii în fața instanței de fond, în condițiile art. 444 din C. proc. civ., invocând ca motiv de recurs omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra capătului de cerere privind anularea H.G. nr. 1161/2021, motiv care nu poate fi primit față de dispozițiile imperative ale art. 445 din C. proc. civ.

Criticile referitoare la soluția de respingere a excepției inadmisibilității pentru lipsa plângerii sunt nefondate, întrucât judecătorul fondului a reținut corect că nu sunt incidente prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, ca temei al exonerării persoanei vătămate de obligația de a formula plângere prealabile anterior formulării cererii de anulare a actului administrativ pretins vătămător.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004: "În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe sau al acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, precum și în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4 nu este obligatorie plângerea prealabilă".

În speță, s-a solicitat anularea unui act administrativ cu caracter normativ, supus publicării în Monitorul Oficial, ce își produce efectele de la intrarea sa în vigoare. A considera că acțiunea în anularea unui act administrativ cu caracter normativ nu trebuie precedată de parcurgerea procedurii prealabile, întrucât, potrivit argumentelor recurenților, publicarea actului în Monitorul Oficial echivalează cu intrarea în circuitul civil, având drept consecință lipsa obligativității plângerii prealabile, ar lipsi de orice eficiență această etapă a recursului grațios, cu privire la orice act normativ, fapt ce ar conduce la inaplicabilitatea art. 7 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004.

În interpretarea sistematică a prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, teza referitoare la acte administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil, trebuie avute în vedere prevederile aceluiași articol, alin. (1

1

), potrivit cărora: "În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând", astfel că, pentru a evita suprapunerea reglementărilor, singurul înțeles logico-juridic al normei referitoare la lipsa de obligativitate a plângerii prealabile pentru acte administrative care nu mai pot fi revocate, întrucât au intrat în circuitul civil, se referă la acte administrative cu caracter individual, iar pentru cele cu caracter normativ este aplicabilă regula de drept potrivit căreia plângerea prealabilă poate fi făcută oricând.

Prin urmare, prima instanță a înlăturat în mod corect de la aplicabilitate prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, reținând caracterul întemeiat al excepției inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, raportat la dispozițiile art. 7 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, soluție ce se impune a fi menținută.

IV. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. iuliean, Z., AA., BB., CC., DD. și EE. împotriva sentinței nr. 53 din 31 martie 2022 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 decembrie 2022.