Decizia nr. 5819/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal la data de 25.05.2020 sub nr. x/2020, reclamantul, Consiliul Național pentu Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul, A., a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat ca, prin hotărârea pronunțată, în baza documentelor existente la dosar, să se constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe domnnul A., pentru următoarele motive: In motivarea cererii, reclamantul a învederat, în esență, că din verificarea dlui A. a fost declanșată în baza art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G, nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere funcția sa de viceprimar al comunei Hida, județul Sălaj, ce stabilesc obligația Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) de a verifica din oficiu, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h) informațiile furnizate Securității să se refere la activități sa regimului totalitar comunist din același act normativ. 1.

Hotărârea pronunțată în cauză Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civile nr. 1180 din 11 noiembrie 2020, a admis acțiunea formulată de reclamantul, Consiliul Național Pentu Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul, A. și, în consecință, a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei hotărâri au formulat cerere de recurs pârâtul A., în condițiile art. 483 C. proc. civ. Motivele de recurs: După prezentarea contextului raportului juridic, reinterând susținerile din actiunea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel, prin recursul pârâtului se invocă incidența motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. . Arată că, actele depuse la dosar se înscriu în arealul actelor formale care nu pot avea valoare probatorie de natură să conducă la etichetarea recurentului în maniera în care s-a procedat prin acțiunea introductivă de instanță, punct de vedere însușit cu ocazia pronunțării soluției. Motivarea sentinței atacate se focusează pe acest caracter al imuabilității conținutului documentelor depuse de către reclamant. Arată recurentul că, în mod legitim, a solicitat instanței de fond să pronunțe o soluție de respingere a acțiunii formulată de către reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, invocând în susținerea punctului de vedere condițiile legale de îndeplinire ale calității de colaborator al organelor Securității și argumentele ce reies din ansamblul probator administrat de către reclamant în cauză, instanța de fond a înțeles să dea eficiență doar punctului de vedere al reclamantului, acesta nefiind însă susținut de realitate și probe. Așa cum a arătat prin exprimarea și susținerea punctului de vedere cu ocazia dezbaterii în fond argumentele în favoarea soluției de respingere a acțiunii reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității se regăsesc în economia dosarului după cum urmează: Din înseși considerentele acțiunii reclamantului, acțiune aflată la dosar, precum și din documentele aflate la filele x, respectiv în nota de constatare, se observă că activitatea mea s-a rezumat doar Ia patru persoane. Instanța nu a făcut aplicația dispozițiilor art. 2 lit. b) teza I și teza a Ii-a din O.U.G. nr. 24/2008 în sensul strict al solicitărilor textului potrivit căruia este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiții pentru a se putea constata calitatea de colaborator al Securității. În ceea ce privește îndeplinirea primei condiții, a arătat și susținut în continuare împrejurarea și argumentul în favoarea punctului meu de vedere, în sensul că elementele și informațiile respective sunt unele de notorietate și că toate aceste informații prezentate nu reprezintă altceva decât o caracterizare pozitivă a persoanelor indicate de către reclamant și nicidecum aspecte care să determine o activitate dușmănoasă față de sistem. Din susținerile, din actele și din instituțiile ce trebuie analizate cu ocazia soluționării efective a acestei cauze rezultă că cea de-a doua condițit obligatorie prevăzută de text, cea referitoare Ia încălcarea drepturilor ș liberaților fundamentale din care să fi rezultat o acțiune a organelor de represiune cu privire la persoanele în discuție, nu este îndeplinită îr prezenta cauză. Recurentul solicită instanței de recurs să analizeze aspectele mai sus invocate precum și faptul că înscrisul aflat la dosarul instanței de fond denumit "Angajament" este un înscris nedatat, neînregistrat, fără a f cunoscut la ce instituție acest angajament și-a produs sau nu efecte juridice. Constituie o certitudine faptul că în toată activitatea înfățișată de către reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, nu a săvârșit încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor respective sau acțiuni care să aibă efecte juridice cu privire la aceste persoane, fiind menționate doar aspecte de notorietate cu privire la aceste persoane. Față de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 1.

Apărările formulate în cauză Legal citat intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, formulat întâmpinare în recurs, prin care, a solicitat respingerea recursului promovat de recurent și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. În esență a susținut că persoanele care, înainte de 1990, aderau la grupări religioase neagreate de regimul comunist își asumau riscuri importante, erau supuse unei permanente supravegheri din partea autorităților represive iar aderenților acestor grupări le era îngrădit accesul la anumite funcții sau nu li se permitea exercitarea anumitor profesii. Prin urmare prima condiție prevăzută de textul de lege este îndeplinită, informațiile furnizate Securității de către pârât s-au referit la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Arată că și cea de-a doua condiție legală este îndeplinită în cauză, în contextul în care informațiile furnizate de pârât au încălcat dreptul la viață privată și dreptul la libertatea conștiinței și a religiei. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția din 21 aprilie 2021, a completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen pentru judecata recursului, în data de 23 noiembrie 2022, cu citarea părților, în condițiile art. 494 -495 C. proc. civ., dată când a avut loc judecata, în ședință publică. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Deliberând asupra prezentului recurs, sub aspectul motivelor de nelegalitate invocate, prin prisma probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, Curtea constată că este nefondat, pentru considerentele care urmează: Înalta Curte constată că prin criticile de recurs formulate, recurent procedează la reiterarea aspectelor invocate în fața instanței de fond, cărora li s-a răspuns în mod corect în considerentele hotărârii recurate, condiții în care nu va relua argumentele expuse de judecătorul fondului, ci se va limita, doar, la analiza criticilor care se circumscriu unor veritabile motive de recurs. Criticile concrete formulate pot fi însă subsumate numai motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8, nefiind argumentată de vreo critică susceptibilă de cenzură în recurs, din perspectiva pretinselor vicii ale motivării sentinței atacate (lipsa motivării, motivarea inexactă ori motivarea insuficientă). În raport de susținerile evocate, plecând de la situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanța fondului, se va analiza, mai întâi, dacă curtea de apel a pronunțat o hotărâre cu respectarea dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constat calitatea pârâtului de colaborator al Securității, care să justifice admiterea acțiunii. Recurentul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a învestit instanța de contencios administrativ competentă, în temeiul art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de colaborator al Securității a intimatului pârât A.. Verificarea a fost declanșată, din oficiu, în temeiul art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, sub aspectul constatării calității de coplaborator al Securitățiii, personale care au candidat au fost alese sau numite în demnitățiile și in funcțiile prevăzute de art. 3 lit. b)-h) 1 din același act normativ. Examinând documentația prezentată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în sprijinul acțiunii judiciare, prima instanță a ajuns la concluzia că în cazul pârâtului sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al Securității, respectiv ca informațiile furnizate să denunțe activități sau aptitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Astfel, potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, termenul de colaborator al securității are semnificația de persoană "care a furnizat informații, (...), precum note și rapoarte scrise, (...), prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (…)". Această concluzie este împărtășită de instanța de recurs, întrucât în privința informației vizate de motivele de recurs aceste condiții sunt îndeplinite. Norma legală indicată stabilește că este colaborator al Securității "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar". Verificând în concret nota informativă din în probațiunea prezentei acțiunii la fondul cauzei, a fost reținută nota informativă, datată 10.08.1987, întocmită și semnată olograf cu numele conspirativ "BUJOR", existentă în dosarul nr. x (cota C.N.S.A.S.), prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numitul C.I., referitor la apartenența și activitățile desfășurate în cadrul unor grupări religioase, și anume:"Sursa vă informează despre numitul C.L, care face parte din secta B. Am discutat cu mai multe persoane care îl cunosc și s-ar afla prin Cluj, unde lucrează, iar pe raza comunei vine mai rar și nu este semnalat cu manifestări dușmănoase, dar știu faptul că a făcut închisoare pentru că nu a vrut sa facă armata.," (dosar nr. x, f.10). Mai mult decât atât, pe parcursul colaborării cu Securitatea, recurentul a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum apartenența și activitățile desfășurate în cadrul unor grupări religioase, existente în nota informativă din 10.08.1987 (dosar nr. x, f.10)- dosar: "Sursa vă informează despre numitul C.L, care face parte din secta B.. Am discutat cu mai multe persoane care îl cunosc și s-ar afla prin Cluj, unde lucrează, iar pe raza comunei vine mai rar și nu este semnalat cu manifestări dușmănoase, dar știu faptul că a făcut închisoare pentru că nu a vrut sa facă armata.,". Cu alte cuvinte, pe baza informațiilor furnizate de către recurent, ofițerii din cadrul Securității au dispus următoarele: Nota ofițerului: "C.l. figurează în SI ca fost iehovist plecat la Cluj. Se va semnala la IJ Cluj." (dosar nr. x, f. x). Din fragmentele redate anterior rezultă întrunirea ambelor condiții impuse de art. 2 lit. b), precitat. Mai întâi, furnizarea unei informații referitoare la o persoană individualizată cu nume, loc de muncă, persoană care, reprezenta un denunț privitor la un act de sfidare a regimului. Informația examinată "viza încălcarea unor drepturi fundamentale" fiind aptă prin ea însăși să conducă cel puțin la încălcarea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și de art. 12 de Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin aceea că regimul politic comunist era tentat să caute și să obțină noi informații despre persoana vizată, fără acordul acesteia. Înalta Curte reține că pentru constatarea calității de colaborator al Securității este suficientă decelarea unei singure informații care să întrunească elementele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, iar informația analizată în considerentele acestei decizii este de natură a conduce la casarea soluției Curții de apel. Referitor la incidența prevederilor art. 2 lit. b) teza a doua din O.U.G. nr. 24/2008, Înalta Curte reține că instanța de fond in mod corect s-a raportat la împrejurarea că informațiile privind apartenența unei persoane la un cult religios, furnizate de pârât, reprezintă informații referitoare la atitudini și activități potrivnice regimului comunist, fiind de notorietate că acest regim urmărea limitarea practicării religiei în cadrul diverselor culte. Pe de o parte, faptul că acceptarea colaborării a avut loc în contextul politic social și juridic anterior anului 1989 nu înlătură aplicarea procedurii de verificare, pentru că, așa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, acest act normativ a fost adoptat tocmai în considerarea acelor realități istorice care, în viziunea legiuitorului, îndreptățesc accesul la propriul dosar și deconspirarea securității. Pe de altă parte, denunțarea apartenenței la grupări religioase neagreate de regimul comunist nu poate fi calificată altfel decât denunțarea unei atitudini potrivnice regimului comunist in condițiile in care aderarea la un cult religios în era incompatibilă cu noțiunea de religie. Nu în ultimul rând este de meționat că furnizarea unor informații de asemenea natură în mod conștient presupune reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, pe baza informațiilor furnizate de către pârât, ofițerii din cadrul Securității au dispus o serie de măsuri de supraveghere și urmărire a persoanei vizate de notele informative. De asemenea, nu este de neglijat nici aspectul că, din niciuna dintre probele cauzei nu rezultă că recurentul-pârât ar fi fost constrâns să furnizeze informații ori s-ar fi aflat în vreuna dintre situațiile de natură să excludă incidența noțiunii de "colaborator", potrivit art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008 "Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe". Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana care a furnizat informatii cuprinse în declaratii, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare date în timpul anchetei sau procesului, în stare de libertate, de retinere sau de arest, pentru motivele politice privind cauza pentru care a fost cercetata, fie judecata sau condamnată, nu este considerata colaborator al Securitatii". Aceste dispoziții legale reglementează o situație de excepție, fiind de strictă interpretare și aplicare, deci impunând îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute de legiuitor pentru a fi împiedicată reținerea calității de colaborator al Securității. Apărarea subsidiară a recurentului pârât în sensul că informațiile furnizate nu au denunțat acțiuni sau atitudini potrivnice regimului și nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor menționate în notele informative urmează, deci, a fi înlăturată. Contrar celor afirmate de recurentul -pârât, niciun document din dosarul intimatului nu relevă faptul că acesta ar fi semnat nota olografă sub presiune și amenințare. Dimpotrivă, folosirea numelui conspirativ în notele informative constituie în mod evident o măsură de protecție a acestuia și a caracterului clandestin al furnizării informațiilor. Rezultă, deci, mai presus de orice îndoială activitatea de colaborator, independentă de existența sau nu - la un moment dat - a unei investigații cu privire la intimatul însuși. De altfel, excepția instituită de legiuitor ocrotește doar persoana care-a furnizat informații - cuprinse în declarații date ca persoană anchetată, în procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare întocmite în timpul anchetei motivate politic - dacă aceste informații privesc cauza pentru care era cercetată. Or, în calitate de sursă a Securității, căreia i s-a atribuit numele conspirativ "BUJOR", recurentul-pârât A. a furnizat informații, astfel că în acest context, în acord cu cele reținute de prima instanță, este evident că informațiile furnizate Securității au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în condițiile în care este de notorietate pentru perioada respectivă, activitatea Securității în urmărirea și împiedicarea practicării altor culte religioase, de către membrii unor grupuri religioase neagreate de regimul comunist. Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Cum în raport de motivele invocate recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în baza dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge recursul promovat de pârât ca nefondat.