ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5515/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5515/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 1435 din 18 iulie 2018, a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimatele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș și Casa Județeană de Pensii Timiș, împotriva deciziei civile nr. 60/11.01.2018 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2017, reținându-se că niciunul dintre motivele invocate nu se încadrează în cele permise de lege, întrucât, pe de o parte hotărârea atacată nu a fost pronunțată în recurs sau apel pentru a fi incidente depozițiile art. 503 alin. (2) sau (3) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, nu se poate reține nici motivul prevăzut de art. 503 alin. (1) din cod, cât pentru că partea a formulat critici referitoare la fondul cererii care nu pot fi analizate pe calea procedurii pendinte.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A., solicitând admiterea acestuia.
Hotărârile atacată cu cererea de recurs
Prin decizia nr. 87 pronunțată la 14 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul, formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1435 din 18 iulie 2018 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva decizia nr. 87 pronunțată la 14 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat cerere de revizuire A., care a solicitat admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată.
Încheierea de suspendare a judecării recursului
Prin încheierea de ședință din 20 ianuarie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de reclamantul A., în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
II. Soluția instanței asupra cererii de revizuire
Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2021, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de revizuire, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.
Încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 20 iulie 2022.
Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată.
În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării cererii de revizuire, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 87 din 14 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Recursul se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 17 noiembrie 2022.