ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5401/2022

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Hotărârea nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori a fost respinsă cererea de transfer a contestatoarei A. augustina de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

În esență, secția pentru procurori a respins cererea de transfer formulată de contestatoare, apreciind că încărcătura dosarelor per procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani este mult peste media națională, această unitate de parchet confruntându-se cu dificultăți astfel că interesele private ale titularului cererii de transfer vin în conflict cu interesele unității de parchet de la care se dorește transferul, acestea din urmă primând având în vedere buna funcționare și echilibrarea volumului de muncă.

Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea A. augustina a formulat contestație, întemeiată pe dispozițiile art. 61

1

alin. (7) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004.

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A. augustina a solicitat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători anularea Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori și obligarea intimatului să emită o hotărâre prin care să dispună transferul acesteia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

În motivarea contestației, contestatoarea a arătat, în esență, că solicitarea de anulare a hotărârii secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii anterior menționată este justificată dată fiind motivarea deficitară și neconvingătoare a acestor hotărâri.

Prin Hotărârea nr. 585/22.03.2022 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori s-a dispus respingerea cererii de transfer a subsemnatei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, avându-se în vedere faptul că volumul de activitate de Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani este situat mult peste nivelul mediei naționale, cât și faptul că această unitate de parchet se confruntă cu dificultăți la ocuparea posturilor de procuror, situație în care, orice transfer poate destabiliza și mai mult buna funcționare a acestei unități de parchet supraîncărcate. Raportat la cele menționate anterior, secția a apreciat că îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru ca un procuror să obțină transferul conferă acestuia o vocație la transfer, care poate fi valorificată doar în anumite condiții care să corespundă, totodată, nevoilor sistemului judiciar pentru asigurarea premiselor desfășurării cu celeritate a procesului penal. Astfel, s-a apreciat că motivele invocate de subsemnata în susținerea prezentei solicitări nu pot prevala față de interesele parchetului de la care provin, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrarea volumului de muncă, în caz contrar fiind încălcat justul echilibru dintre interesele publice ale unei unități de parchet de la care se solicită transferul și interesul privat al subsemnatei.

Contestatoarea apreciază că hotărârea contestată a fost emisă cu nerespectarea criteriilor prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004, în mod discriminatoriu și neglegal, pentru următoarele motive:

l) Nu au fost analizate toate criteriile prevăzute de art. 61

2

din Legea nr- 303/2004, respectiv cel de la art. 61

2

pct. j) din Legea nr. 303/2004 privind starea de sănătate a subsemnatei, cu toate că normele care reglementează instituția transferului au un caracter obligatoriu, potrivit noii reglementări. Lipsa referirilor în hotărâre la aceste criterii echivalează cu nemotivarea acesteia.

Precizezază cu privire la starea de sănătate că a fost diagnosticată cu fibrom uterin voluminos și sterilitate primară (sens în care am anexat cererii de transfer acte doveditoare), stare de sănătate care i se agravează pe fondul navetei.

2) În ce privește volumul de activitate al parchetului de la care solicită transferul, numărul posturilor vacante și dificultățile de ocupare a acestora, analiza acestui criteriu s-a efectuat într-un mod eronat și discriminatoriu.

Chiar dacă volumul de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani depășește media pe țară, iar la data soluționării cererilor de transfer, pe o schemă de 11 procurori exista un post vacant de conducere și un post vacant de execuție, acesta din urmă fiind indisponibilizat pentru a fi ocupat prin concursul de admitere în magistratură sesiunea iulie 2021- martie 2022, la analizarea acestui criteriu au fost avute în vedere strict date statistice, fără a se corela volumul de activitate cu gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, care Ia data soluționării cererii de transfer era de 81% și cu complexitatea dosarelor.

Acest criteriu nu a fost corelat nici cu motivele cuprinse în avizele consultative favorabile emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, singurele în măsură să stabilească dacă admiterea cererii afecta sau nu buna funcționare a unității de parchet, avize în care s-a menționat că prin admiterea cererii de transfer a subsemnatei nu este afectată activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani.

De asemenea, apreciază că în mod neîntemeiat s-a reținut că există dificultăți în ocuparea posturilor de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, în contextul în care la ultimele concursuri de admitere în magistratură, respectiv în anul 2019 și în anul 2022 au fost scoase la concurs două posturi de procuror care au fost ocupate de doamna procuror B. la data de 23.12.2019 prin Decretul nr. 1253/23.12.2019, respectiv de doamna procuror C.. Totodată, în 12.12.2019 doamna procuror D. a fost numită din funcția de judecător în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani (prin Hotărârea nr. 1240/12.12.2019), la data de 01.01.2019, doamna procuror E. a fost numită procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, iar la data de 17.12.2020, domnul procuror F. a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani.

Mai mult decât atât, în ședința secției pentru procurori din data de 17 martie 2022 (înainte de soluționarea cererii de transfer din data de 22.03.2022), secția pentru procurori a hotărât înaintarea către Președintele României a propunerilor privind numirea în funcția de procuror a candidaților declarați admiși și care îndeplinesc condițiile legale la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 30 iulie 2021-14 martie 2022, context în care s-a înaintat și propunerea de numire în funcție a doamnei procuror C. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani.

Astfel, la data soluționării cererii de transfer, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani dintr-o schemă de 11 procurori, figurau 10 procurori din care un procuror stagiar și un procuror sub rezerva emiterii decretului de numire în funcție.

In aceeași ordine de idei, în ce privește acest criteriu, consideră contestatoarea că am fost discriminată în raport de doamna procuror G. căreia, prin Hotărârea nr. 388/18.04.2019 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, în contextul sesiunii de transferuri la parchete din martie- aprilie 2019, i s-a admis cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, independent de faptul că volumul de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani era peste media pe țară, iar la această unitate de parchet existau două posturi vacante de execuție și fără să se țină cont că există dificultăți în ocuparea posturilor de procuror.

Totodată, consideră că acest criteriu a fost analizat în mod eronat și raportat la situația Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean, în ceea ce privește cererea de transfer a doamnei procuror H. a cărei cerere s-a admis motivat de faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unitate la care se solicită transferul în principal, gradul de vacantare al schemei de personal este mult mai ridicat față de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, unitate de la care se solicită transferul, respectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca existau 4 posturi vacante și 4 posturi temporar vacante de execuție și un volum de activitate situat la nivelul mediei naționale, în condițiile în care la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean exista 1 post vacant, context în care s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat și justul echilibru dintre interesele publice ale unității de parchet implicate în procedură și interesele private ale solicitantei.

Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean are o schemă de 3 procurori pe funcție de execuție (din care un post de execuție este peste schemă) și un post de conducere. La data soluționării cererilor de transfer erau ocupate toate posturile de execuție, iar pe postul de conducere era delegată doamna procuror H. începând cu data de 01.01.2022 până la data de 01.07.2022. Din cele trei posturi de execuție un post era ocupat de un procuror stagiar.

Conform situației posturilor de procuror vacante la data de 11.03.2022, gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 85,71%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean era de 75%. Ulterior sesiunii de transferuri, gradul de ocupare al schemei de personal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 100%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean era de 50%. în consecință, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean pe o schemă de 4 procurori au rămas 2 procurori pe funcție de execuție, din care un procuror stagiar.

Chiar dacă în soluționarea cererii de transfer s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer a doamnei procuror H. în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat și justul echilibru dintre interesele publice ale unității de parchet implicate în procedură și interesele private ale solicitantei, delegarea sa în funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean nu a încetat. Mai mult, prin Hotărârea nr. 725/19.04.2022, secția pentru procurori a hotărât delegarea în funcția de prim -procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean începând cu data de 01.05.2022 și până la data de 01.11.2022.

În prezent, conform situației posturilor vacante de procuror din data de 06.05.2022 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean figurează un singur procuror pe funcție de execuție, întrucât procurorul stagiar a fost numit în funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

De asemenea, consideră că acest criteriu a fost analizat în mod eronat și raportat la situația Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej în ceea ce privește cererea de transfer a domnului procuror I. a cărui cerere s-a admis motivat de faptul că la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unitate la care se solicită transferul, gradul de vacantare a schemei de personal este mult mai ridicat față de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej, unitate de la care se solicită transferul. Astfel, Ia Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca există 4 posturi vacante și 4 posturi temporar vacante de execuție și un volum de activitate situat la nivelul mediei naționale, în condițiile în care la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej exista 1 post vacant, în acest context fiind oportună admiterea prezentei cereri de transfer în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat și justul echilibru dintre interesele publice ale unităților de parchet implicate în procedură și interesele private ale solicitantului.

Astfel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej are o schemă de 2 procurori pe funcție de execuție și un post de conducere. La data soluționării cererilor de transfer erau ocupate toate posturile de execuție, iar pe postul de conducere era delegat domnul procuror J., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej.

De menționat este faptul că în etapa I a sesiunii de transferuri afișată pe site-ul CSM la data de 19.01.2022, s-a admis cererea de transfer a domnului procuror K. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Conform situației posturilor de procuror vacante la data de 11.03.2022, gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 85,71%, iar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej era de 66,67%. După sesiunea de transferuri gradul de ocupare al schemei Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca era de 100%, iar gradul de ocupare al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej era de 33,33%. Practic la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej funcționa cu un singur procuror.

Ulterior sesiunii de transferuri și în prezent, domnul procuror I. figurează delegat pe funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej începând cu data de 01.05.2022 și până în data de 01.11.2022.

Chiar dacă în soluționarea cererii de transfer s-a apreciat oportună admiterea cererii de transfer a domnului procuror I. în vederea asigurării resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrării volumului de muncă, fiind astfel asigurat și justul echilibru dintre interesele publice ale unității de parchet implicate în procedură și interesele private ale solicitantului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej funcționând cu un singur procuror, transferul nu a produs efecte, apreciindu-se întemeiată delegarea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej a domnului procuror I..

In concluzie, rezultă că secția pentru procurori în mod eronat a apreciat oportune admiterea a două cereri de transfer de la parchete care rămâneau pe o schemă de 4 procurori cu 2 procurori (la parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, din care un procuror stagiar), respectiv pe o schemă de 3 procurori cu un procuror (la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dej), însă a apreciat inoportună admiterea cererii sale de transfer de la un parchet la care pe o schemă de 11 procurori rămâneau 10 procurori, din care un procuror stagiar și în condițiile în care în anul 2019 s-a admis cererea de transfer a doamnei procuror G. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, când la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani pe o schemă de 11 procurori figurau 9 procurori. Ba mai mult, ulterior cererii de transferuri a apreciat oportună delegarea procurorilor la parchetele de la care și-au solicitat transferul.

3) Deși criteriile prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 nu au o ordine de prioritate, prin hotărârea contestată s-a avut în vedere cu prioritate doar criteriul prev. la 61

2

pct. b) din Legea nr. 303/2004, Iară a se avea în vedere celelalte criterii, întrucât acestea nu au fost analizate. Consideră că acestea trebuiau analizate cumulativ și comparativ în raport de toate cererile de transfer formulate, cât și prin prisma necesității menținerii unui echilibru între interesul public, buna funcționare a parchetelor implicate și interesul privat, în ce privește hotărârea contestată, însă aceste criterii nu au fost analizate în modalitatea menționată în raport de cele două cereri de transfer admise menționate mai sus, ci în mod părtinitor și discreționar.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând hotărâria atacateă, prin prisma criticilor formulate de copntestatoare, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că prezenta contestație este neîntemeiată.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată "(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă o instanță din circumscripția aceleiași curți de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel."

Conform art. 61

1

din aceeași lege "(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 61 alin. (1). Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile sau compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau ale acestui parchet o impun."

Totodată, potrivit art. 61

2

din același act normativ, "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii: motivele cuprinse în avizele consultative motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1); volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și ia care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau al completului corespunzător specializării; vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul; vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror; vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul; g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant; domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului; distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate și situația familială."

Dispozițiile legale privitoare la transferul judecătorilor și procurorilor, respectiv cele prevăzute de art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 nu stabilesc o ordine de prioritate a criteriilor de transfer, revenind secției pentru judecători atribuția de a analiza incidența fiecăruia dintre acestea prin prisma raportului dintre interesul individual și cel general.

În acest context, trebuie subliniat că în considerentele actelor atacate au fost expuse informații privind traseul profesional, vechimea în funcția de procuror a contestatoarei, date referitoare la situația unităților de parchet implicate în procedura de transfer, dar și argumentele pentru care s-a acordat prioritate anumitor criterii.

Astfel, contrar susținerilor contestatoarei, instanța de recurs constată că la soluționarea cererii de transfer formulate, secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat în mod unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, inclusiv motivele de ordin personal și profesional invocate în cerere, în cauza de față fiind determinante aspectele privind volumul de activitate al unității de parchet de la care s-a solicitat transferul și al celei la care s-a solicitat transferul, numărul posturilor vacante și a celor temporar vacante, dificultățile de ocupare a acestora, precum și motivele cuprinse în avizele emise de instanțele implicate în procedura de transfer, criteriu prevăzut de art. 61

2

lit. a) din Legea nr. 303/2004.

Prin urmare, sunt neîntemeiate susținerile contestatoarei referitoare la faptul că secția pentru procurori nu a realizat o verificare efectivă și obiectivă a motivelor invocate de aceasta în cererile de transfer, analizând selectiv și discriminatoriu criteriile prevăzute de dispozițiile art. 61

2

din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulteriore, emițând aceste hotărâri cu exces de putere în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile excesului de putere în condițiile în care respingerea cererii de transfer s-a realizat prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de lege, iar situația personală a contestatoarei nu reprezenta o situație excepțională care să duca la inversarea raportului de preeminență al interesului public față de drepturi și interese private.

În ceea ce privește criticile contestatoarei privind omisiunea secției pentru procurori de a lua în considerare la analiza cererii de transfer motivele personale/medicale și profesionale invocate în susținerea acestei cereri, Înalta Curte apreciază că acest argument nu poate fi reținut de vreme ce chiar din considerentul hotărârii rezultă că solicitarea a fost analizată în raport de toate motivele invocate, iar condițșiile de transfer trebuie să corespundă nevoilor sistemului judiciar.

În acest context, trebuie amintit că soluționarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situația unui magistrat, cu ignorarea criteriilor legale, după cum rezultă inclusiv din practica instanței supreme.

Prin urmare, în mod corect s-a apreciat în prezenta cauză că motivele personale și profesionale invocate de contestatoare în susținerea cererilor de transfer nu pot prevala față de interesele Parchetului de la care aceasta provine, respectiv asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrarea volumului de muncă, în caz contrar fiind încălcat justul echilibru dintre interesele publice ale instanței de la care se solicită transferul și interesele private ale solicitantei.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile contestatoarei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar hotărârea pronunțată de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este legală.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 314/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația declarată de contestatoarea A. augustina împotriva Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația declarată de contestatoarea A. augustina împotriva Hotărârii nr. 585 din 22 martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.