ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.11.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5390/2022

HOTĂRÂRE
15.11.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5390/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2022

Asupra cauzei de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 15.09.2021 sub numărul x/2021 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:

- anularea în tot a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor și în parte, în privința anulării sintagmei "Inspecția Judiciară (...) pot transmite și din oficiu comisiei de evaluare date și informații utile pentru efectuarea evaluării" din art. 38 alin. (2) din Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 676/2007 (cu modificările și completările ulterioare);

- anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 10/2008 (cu modificările și completările ulterioare) pentru aprobarea Ghidului de evaluare a activității profesionale a magistraților;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În cadrul litigiului, reclamantul a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 303/2004, față de dispozițiile art. 1 alin. (5), art. 73 alin. (3) lit. 1) din Constituție, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin încheierea din din 11 martie 2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale a României și a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate invocate în cauză de reclamant.

În temeiul art. 413 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate.

Împotriva încheierii din 11 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de suspendare a cauzei până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a declarat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, recurentul-reclamant a invocat critici ce se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 și 8 C. proc. civ.

În susținerea cererii de recurs, recurentul-reclamant a dezvoltat următoarele critici:

Acesta a susținut că dezlegarea cauzei nu depinde de existența ori inexistența unui drept care face obiectul judecății Curții Constituționale.

O eventuală admitere a excepțiilor de neconstituționalitate nu reprezintă un motiv pentru admiterea cererii sale de chemare în judecată, iar în cazul unei soluții favorabile privitoare la neconstituționalitatea acelor texte de lege, reclamantul a susținut ca are la îndemână procedura prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Mai susține recurentul-reclamant că legătura dispozițiilor Legii nr. 303/2004 cu soluționarea cauzei conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 nu atrage incidența art. 413 alin. (1) C. proc. civ.

Acesta mai arată și că prin soluția de suspendare se încalcă principiul disponibilității, recurentul-reclamant putând apela dacă va fi cazul la procedura prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., dar și dreptul la un proces echitabil.

În cuprinsul motivelor suplimentare de recurs, recurentul a mai criticat soluția pronunțată de instanța de fond arătând că judecătorul fondului nu a invocat din oficiul incidența art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și nu a suspus acest aspect în cadrul unor dezbateri contradictorii.

Intimata-reclamantă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare la data de 30.09.2022 prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând încheierea atacată, prin prisma criticilor ce i-au fost aduse și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat în considerarea celor în continuare arătate:

Înalta Curte apreciază că, soluția pronunțată de instanța de fond prin care a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate este greșită.

În speță, se reține că argumentul pentru care instanța de fond a dispus suspendarea judecării cauzei a avut în vedere faptul că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 din Legea nr. 303/2004 a fost admisă, iar o eventuală constatare a neconstituționalității textului vizat prin cererea de sesizare va avea consecințe față de prezentul litigiu.

Înalta Curte apreciază că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, litigiul prezintă caracterele unui litigiu de muncă, iar soluționarea cu celeritate al unui astfel de litigiu trebuia avută în vedere cu prioritate de către instanța investită cu soluținarea cauzei. În susținerea acestei opinii are relevanță și faptul că atât reclamantul, cât și pârâtul nu au solicitat în mod expres suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Totodată, faptul că suspendarea proceselor într-o asemenea situație este facultativă, instanța de fond, prin raportare la obiectul juridic dedus judecății avea obligația să analizeze cu mai multă diligență oportunitatea instituirii unei asemenea măsuri.

Înalta Curte în dezacord cu opinia instanței de fond, apreciază, din perspectiva obiectului cererii de chemare în judecată, a poziției procesuale a părților și a posibilității ulterioare soluționării excepției de neconstituționalitate de revizuire a hotărârii prin procedura prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ., că în cauză nu se impunea soluția de suspendare a cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Față de cele mai sus arătate, Înalta Curte apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, considerente pentru care se impune admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea continuării judecării pe fond a cauzei.

Pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (2) și ale art. 497 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea recurată și trimite cauza instanței de fond pentru continuarea judecății.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 noiembrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-01-23
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 262/2025
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2025 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2023 la
ÎCCJ 2022-11-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5511/2022
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea de chemare în judecată înregist
ÎCCJ 2023-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1426/2023
Ședința publică din data de 14 martie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-
ÎCCJ 2024-01-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 389/2024
civ., admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 605/21.03.2022 și admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată. În drept, a invocat incidența motivelor de casare prevăzu
ÎCCJ 2022-11-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5194/2022
Ședința publică din data de 3 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 16.04.2020 pe rolul Curț
Sursă