ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5180/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș la data de 08.08.2019 reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catoijcă Blaj a solicitat în contradictoriu cu Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România: 1. să se constate că au fost preluate abuziv de către Statul Român, în baza Decretului nr. 358/1948, următoarele imobile: a) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, nr. x; b) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, nr. top. x; c) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, sub x părți din pășunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, x părți din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x-Foaia x; 2. să se constate existența și îndreptățirea reclamantei la măsuri reparatorii, în condițiile O.U.G. nr. 94/2000 coroborat cu Legea nr. 165/2013, cu privire la: a) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, nr. top. x; b) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, nr. top. x; c) imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, sub x părți din pășunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, x părți din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x; 3. să se dispună anularea în parte a Deciziei nr. 8643/30.05.2019, emisă de Comisia specială de retrocedare cu privire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 formulată de reclamantă privind imobilele situate în județul Mureș, înscrise inițial în CF nr. x Orșova sub nr. top x; imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, nr. top. x; imobilele înscrise în C.F. nr. x Orșova, sub A8, 9-20, nr. top. x părți din pășunea comună înscrisă în C. F. nr. x - Foaia A, 7522/253293 părți din pădurea comună înscrisă în C.F. nr. x, cu privire la care solicită obligarea pârâtei la completarea dosarului a aferent cererii de retrocedare nr. x și la emiterea în favoarea reclamantei, în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a unei decizii prin care: - în principal, să dispună restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilelor sus-menționate, care fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000 și se pot restitui în natură; - în subsidiar, să dispună acordarea de despăgubiri în condițiile Legii nr. 165/2013 pentru imobilele sus-menționate, care fac obiectul O.U.G. nr. 94/2000 și se pot restitui în natură; - în al treilea rând, obligarea pârâtei să înainteze Comisiei locale de fond funciar Gurghiu, județul Mureș, cererea nr. x/24.01.2006 cu privire la terenurile situate în extravilanul localității la data preluării abuzive, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii; 4. cu cheltuieli de judecată, în caz de opunere (onorariu avocațial, cheltuieli de transport etc).

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 85 din 27 noiembrie 2020 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: "Admite în parte cererea formulată de Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj în contradictoriu cu Guvernul României - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparținut cultelor religioase din România. Anulează în parte decizia nr. 8643 din 30.05.2019 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 formulată de către reclamantă, în ceea ce privește imobilul teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orșova, sub nr. top. x. Dispune acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil. Respinge în rest cererea reclamantei ca neîntemeiată. Admite în parte cererea de intervenție voluntară accesorie a Comunei Gurghiu în favoarea pârâtei. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție voluntară accesorie a Parohiei Ortodoxe Orșova în favoarea pârâtei. Respinge cererile formulate de interveniente de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată parțiale, în cuantum de 1000 RON."

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat că hotărârea este parțial nelegală, cu privire la admiterea în parte a cererii de chemare în judecată formulate de către reclamantă, anularea în parte a Deciziei nr. 8643/30.05.2019 și dispunerea acordării măsurilor compensatorii pentru imobilul teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 m.p. înscris în C.F. nr. x a localității Orșova, comuna Gurghiu, sub nr. top. x. Astfel, instanța a interpretat și a aplicat în mod eronat prevederile punctului 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, conform căruia cererea de retrocedare va cuprinde, printre altele, datele de identificare a imobilului solicitat la retrocedare (construcția și terenul aferent). Prin sentința recurată, Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat, în mod nelegal, că din verificarea motivului respingerii cererii de retrocedare, verificare efectuată în limitele învestirii Curții, a rezultat că motivul respingerii cererii "nu este apt să susțină soluția adoptată de Comisie". De asemenea, Curtea a constatat că Decizia de respingere a cererii de retrocedare adoptată de Comisie este "una formală, care nu are în vedere chiar elementele de identificare cuprinse în mod expres de parte în cererea sa inițială din anul 2006". Întrucât obiectul cererii de retrocedare nr. x/24.01.2016 formulată de reclamantă vizează solicitarea a trei imobile diferite, instanța a sistematizat analiza fondului în raport cu fiecare imobil distinct, în ordinea generată de cererea administrativă și în limita învestirii conferite de reclamantă. Cu privire la imobilul având destinația de casă și grădină identificate în CF nr. x a localității Orșova și în procesul-verbal din 1939, precum și cu privire la imobilul având destinația biserică și cimitir, identificat de reclamantă prin CF nr. x a localitații Orșova și prin procesul-verbal din 1939, Curtea a constatat în mod corect, că nu a fost învestită prin acțiunea introductivă și nici prin notele de ședință depuse ulterior de către reclamantă și, în consecință, a statuat că în raport cu cele două imobile menționate anterior, soluția adoptată de Comisie prin Decizia contestată a fost una justă. In privința celui de-al treilea imobil având destinația de casă și grădină, înscris în CF nr. x a localității Orșova, instanța a reținut că reclamanta a furnizat atât numărul cărții funciare cât și elementele suplimentare suficiente, care conduceau cu ușurință și în mod neechivoc la identificarea bunului. Referitor la aceste aspecte, recurenta a reiterat faptul că prin cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 reclamanta a solicitat retrocedarea imobilelor având destinația de casă și grădină (înscrise în cartea funciarii nr. x a localității Orșova), biserică și cimitir (înscrise în cartea funciară nr. x a localității Orșova) și casă și grădină (înscrise în cartea funciară nr. x a localității Orșova), situate în județul Mureș. In vederea soluționării dosarului aferent cererii de retrocedare, prin adresa nr. x/7.05.2018 Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare a solicitat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolică Blaj: a) să precizeze obiectul cererii de retrocedare în sensul menționării nr. top. corespunzătoare imobilelor solicitate; b) să transmită: - copiile certificate, in extenso, ale cărților funciare în care sunt înscrise imobilele solicitate si traducerea legalizată a respectivelor cărți funciare (dacă este cazul), din care să reiasă dreptul de proprietate al Parohiei Române Unite cu Roma Greco-Catolice Orșova asupra imobilelor solicitate; - acte sau orice alte înscrisuri, eventual declarații de martori autentificate notarial, din care să reiasă dovada preluării abuzive de către Statul Român a imobilelor solicitate, în perioada de referință a legii, respectiv 6.03.1945 - 22.12.1989, cu menționarea anului preluării; - adresă din partea solicitantei în care să se menționeze dacă aceasta a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate în baza legislației din domeniul fondului funciar sau a altor legi cu caracter reparator pentru imobilele solicitate. Totodată, prin adresa nr. x/7.05.2018 reclamantei i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 32 din Legea nr. 165/2013 prin care s-a instituit, în procedura administrativă, un termen de decădere de 240 de zile în care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile prevăzute de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale. Prin adresa nr. x/18.12.2018, reclamanta a transmis copiile certificate ale cărților funciare m. 35, nr. 35/a, nr. 53 și nr. 59 ale localității Orșova, traducerea autorizată a Foii A a cărții funciare nr. x a localității Orșova și traducerile autorizate ale cărților funciare nr. x și nr. 59 ale localității Orșova și a comunicat faptul că obiectul cererii de retrocedare îl reprezintă toate numerele topografice înscrise în cărțile funciare nr. x, nr. 53 și nr. 59 ale localității Orșova. Cu privire la imobilul având destinația de casă și gradină, înscris în C.F. nr. x a localității Orșova, pentru care prima instanță a dispus acordarea de măsuri compensatorii, recurenta a constatat, în urma analizării actelor depuse la dosarul administrativ, faptul că în CF nr. x a localității Orșova, Foaia A sunt înscrise trei imobile, iar reclamanta nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor casă și grădină (înscrise în CF nr. x), limitându-se la a menționa că solicită toate numerele topografice din respectivele cărți funciare, ceea ce echivalează cu neprecizarea obiectului cererii de retrocedare și automat cu extinderea obiectului cererii de retrocedare, în raport cu cererea declanșatoare a procedurilor de acordare a măsurilor reparatorii. În opinia recurentei, reclamanta avea obligația să precizeze obiectul cererii de retrocedare prin indicarea datelor de identificare a imobilelor solicitate. Drept consecință, în mod corect și temeinic, prin Decizia nr. 8643/30.05.2018 recurenta a respins cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, depusă de către Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blaj, întrucât reclamanta nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor solicitate, în termenul de 240 de zile prevăzut de art. 32 din Legea nr. 165/2013. În vederea depunerii cererilor de retrocedare de către cultele religioase din România, au fost acordate de către legiuitor două termene distincte: 31 iulie 2002 - 2 martie 2003, respectiv 25 iulie 2005 - 25 ianuarie 2006. In acest context, prima instanță trebuia să observe că reclamanta, prin adresa nr. x/18.12.2018, nu a indicat numerele topografice corespunzătoare imobilelor solicitate prin cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, ci a menționat că obiectul cererii de reŕrocedare îl reprezintă toate numerele topografice înscrise în cărțile funcțiare nr. 35, nr. 53 și nr. 59 ale localității Orșova. Or, în cazul în care reclamanta dorea să solicite în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, toate imobilele din cărțile funciare nr. x, nr. 53 și nr. 59 ale localității Orșova, aceasta avea posibilitatea să depună cereri de retrocedare în interiorul termenelor prevăzute de legiuitor. Astfel, prin adresa anterior menționată, reclamanta a extins obiectul cererii de retrocedare prin indicarea tuturor imobilelor menționate exhaustiv în cărțile funciare aflate la dosarul administrativ nr. x/C/24.01.2016. Această extindere a obiectului cererii de retrocedare nr. x/24.01.2006 nu putea fi luată în considerare, întrucât a fost făcută în afara celui de-al doilea termen prevăzut de legiuitor pentru depunerea cererilor de retrocedare, aspect reținut, în mod corect, de altfel și de prima instanță. In ceea ce privește destinația imobilelor solicitate, referitor la imobilul casă și grădină menționat în CF nr. x, potrivit traducerii Foii A a acesteia, recurenta a subliniat faptul că în această carte funciară nu există niciun imobil cu destinația grădină, cele trei imobile înscrise având destinația de casă, pădure și pășune. In concluzie, având în vedere faptul că reclamanta nu a clarificat obiectul cererii de retrocedare prin indicarca numerelor topografice corespunzătoare imobilelor având destinația de casă, biserică, cimitir și grădină, Comisia specială de retrocedare nu putea să efectueze demersuri pentru obținerea de informații cu privire la situația juridică a acestora. În lipsa precizării obiectului cererii de retrocedare nu pot fi analizate aspecte privind dovada dreptului de proprietate, dovada preluării abuzive și situația juridică a imobilelor solicitate. A mai arătat recurenta că prima instanță a interpretat și aplicat în mod greșit și prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Potrivit acestui text de lege, instanța, soluționând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. Atât doctrina, cât și practica judecătorească sunt constante în a afirma că instanța judecătorească nu va putea hotărî conținutul actului și nici condițiile în care organul administrativ ar urma să rezolve cererea cu care a fost învestit. În cazul în care s-ar recunoaște acest drept instanțelor, s-ar încălca principiul separației puterilor în stat. Potrivit art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, Comisia specială de retrocedare (...) va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. Potrivit prevederilor art. 21-26 din Legea nr. 165/2013, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a deciziei entității învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de măsuri compensatorii). Prin urmare, Comisia specială de retrocedare emite o decizie prin care face o propunere de acordare de măsuri compensatorii. Ulterior, dosarul aferent cererii de retrocedare, împreună cu decizia emisă de către recurentă, se transmite, în original, pe bază de proces-verbal de predare-primire, Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor care validează/invalidează în tot sau în parte decizia Comisiei speciale de retrocedare, care conține propunerea de acordare de măsuri compensatorii și dispune emiterea deciziei de compensare a imobilului. Așadar, având în vedere aspectele menționate, instanța de fond, în mod greșit, a dispus acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul teren situat în satul Orsova, comuna Gurghiu înscris în CF nr. x a localitătii Orșova. În final, recurenta a solicitat și respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantei de obligare la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 RON.

Apărările formulate de intimată Intimata-reclamantă Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Blaj a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ Decizia nr. 8643/30.05.2019 prin care pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România a respins cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006 depusă de către reclamantă, cu privire la retrocedarea imobilelor casă și grădină (înscrise în CF nr. x a localității Orșova), biserică și cimitir (înscrise în CF nr. x a localității Orșova) și casă și grădină (înscrise în CF nr. x a localității Orșova), situate în județul Mureș, întrucât solicitanta nu a precizat obiectul cererii de retrocedare prin indicarea numerelor topografice corespunzătoare imobilelor solicitate. Prima instanță a validat constatările autorității pârâte în privința primelor două imobile menționate și, date fiind limitele învestirii, a constatat că nu poate examina îndreptățirea reclamantei de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul actului normativ special, în privința extinderii solicitării formulate în anul 2018, nefiind posibilă o analiză pe fondul depunerii acestei precizări în afara termenului prevăzut de lege. În privința celui de-al treilea imobil menționat în cererea de retrocedare - casă și grădină (înscrise în CF nr. x a localității Orșova, prima instanță a constatat că reclamanta a furnizat pârâtei atât numărul cărții funciare cât și elementele suplimentare suficiente, care conduceau cu ușurință și în mod neechivoc la identificarea bunului, astfel încât a admis în parte acțiunea reclamantei, anulând în parte decizia nr. 8643 din 30.05.2019 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/24.01.2006, în ceea ce privește imobilul teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orșova, sub nr. top. x și dispunând acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil. Fiind învestită cu recursul declarat de autoritatea pârâtă împotriva hotărârii primei instanțe, Înalta Curte subliniază faptul că acesta vizează doar soluția de admitere în parte a acțiunii, în privința imobilului teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orșova, sub nr. top. x și de acordare a măsurilor compensatorii pentru acest imobil, recurenta invocând aplicarea eronată a dispozițiilor punctului 1 din Normele metodologice de aplicare a art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, dar și a celor ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Instanța de recurs reține caracterul nefondat al susținerilor recurentei-pârâte vizând neprecizarea obiectului cererii de retrocedare prin indicarea numerelor topografice corespunzătoare imobilelor solicitate. Astfel, într-adevăr, prin adresa nr. x/7.05.2018, recurenta a solicitat intimatei-reclamante să precizeze obiectul cererii de retrocedare în sensul indicării numerelor topo care corespund imobilelor solicitate, iar prin adresa nr. x/18.12.2018 s-a răspuns în sensul că obiectul cererii îl reprezintă toate imobilele evidențiate în CF nr. x Orșova, în special imobilul înscris în CF Orșova nr. 53 sub nr. topo x (casă de lemn), doar acesta din urmă mai făcând obiectul recursului. Cu privire la acest imobil, atașate cererii de retrocedare existau depuse copia CF nr. x Orșova și traducerea acesteia, conform căreia în foaia A, la poziția 1 (A+1) figurează înscris nr. topo x cu destinația casă de lemn cu suprafața de teren de 40 de stânjeni, dar și procesul-verbal nr. x/5.12.1939 privind inventarierea bunurilor imobile de pe raza comunei Orșova, unde la cap. II- Bunuri proprietatea bisericilor este indicat cel înscris sub nr. topo x cu mențiunea "40 stânjeni intravilan și casă, scoală construită din lemn și piatră, acoperită cu scânduri, din anul 1911, aparținând Cultului Greco-Catolic aflată pe imobilul din CF nr. x top x, compusă din 5 camere, în prezent este folosită de comuna politică din anul 1928 cu titlu de închiriere" . În acest context, prima instanță a constatat, în mod corect, nelegalitatea deciziei emise de pârâta Comisia specială de retrocedare în privința imobilului teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orșova, sub nr. top. x, autoritatea pârâtă având la dispoziție înscrisurile necesare pentru soluționarea cererii reclamantei formulate în temeiul O.U.G. nr. 94/2000. În ceea privește însă măsura dispusă de instanța de fond, în sensul obligării recurentei-pârâte la acordarea măsurilor compensatorii pentru acest imobil, instanța de control judiciar constată nelegalitatea acesteia, reținând caracterul fondat al motivului de recurs vizând greșita aplicare a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 554/2004. Astfel, ca o consecință a anulării actului contestat, instanța poate, după caz, să anuleze actul administrativ, în tot sau în parte, să oblige autoritatea publică să emită un nou act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. Instanța de contencios administrativ nu poate ea însăși să soluționeze pe fond cererea de retrocedare, întrucât aceasta trebuie să parcurgă întreaga procedură prevăzută de art. 2 și următoarele din O.U.G. nr. 94/2000. În prezenta cauză, Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000 conform cărora "Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. În situația în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menționa că proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege". Norma juridică stabilind soluțiile pe care le poate dispune Comisia specială de retrocedare insitutie o competență specială în favoarea acesteia de a dispune, urmare verificării documentației prezentate de solicitant, cu privire la restituirea bunului în natură sau prin echivalent. Dacă imobilul nu poate fi retrocedat în natură, Comisia Specială va propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, în condițiile art. 3 alin. (6) din O.U.G. nr. 94/2000, decizia Comisiei Speciale urmând a fi transmisă Secretariatului Comisiei naționale pentru compensarea imobilelor care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, această procedură fiind prevăzută imperativ de art. 21 și următoarele din Legea nr. 165/2013. Astfel, restituirea se poate dispune numai în condițiile prevăzute de legea specială, respectiv O.U.G. nr. 94/2000, competența de a dispune cu privire la restituirea bunului în natură sau prin echivalent aparținând entității prevăzute de această lege, respectiv Comisia Specială de retrocedare, care urmează să emită o nouă decizie prin care să analizeze pe fond cererea, cu luarea în considerare a tuturor aspectelor invocate de reclamantă cu privire la imobilul în discuție. Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va înlătura dispoziția instanței privind acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilul teren situat în jud. Mureș, în suprafață de 140 mp, înscris în C.F. nr. x Orșova, sub nr. top. x, urmând ca pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România să reanalizeze cererea de restituire, Totodată, vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE,