ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4932/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4932/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 26 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la data de 03.11.2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale (U.M. 02505 București), U.M. 01564 Iași, U.M. 01175 Iași, Direcția Generală Financiar - Contabilă din M.Ap. N. și Ministerul Apărării Naționale, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:
obligarea pârâților la recalcularea/revizuirea pensiilor militare de stat prin raportare la art. 7 lit. b) din Legea nr. 153/2017 (raportat la solda de funcție a cadrelor militare în activitate cu raportare la salariul minim brut de 1450 RON de la 01.02.2017 în baza H.G. nr. 1/2017 și raportat la salariul minim brut de 1667 RON, prin efectul Legii nr. 207/2017 corelat cu Legea nr. 152/2017) la care să se adauge celelalte sporuri așa cum sunt ele identificate în decizia de pensie a fiecărui reclamant în procentele aplicate la noua soldă de funcție;
obligarea Casei de Pensii Sectoriale a M.Ap. N. la recalcularea pensiei militare de stat cu cifrele corect astfel rezultate, sumă actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective, cu plata diferențelor de pensie rezultate de la data instituirii dreptului de pensie militară de stat și până la zi;
obligarea pârâților la majorarea pensiei lunare prin majorarea soldei lunare brute (S.L.B.) cu 7.5 %, conform art. 19 din aceeași anexă VI, capitolul II secțiunea a III-a din Legea nr. 153/2017 pentru realizarea prerogativelor constituționale de apărare, ordine publică și securitate națională și transmiterea către C. pen..S. a M.Ap. N. pentru a ține cont de aceste cifre la emiterea noii decizii de pensie conform capetelor de cerere și plata diferențelor rezultate față de pensia netă lunară achitată de la 01.07.2017 la zi cu dobânda aferentă și rata inflației la data plătii efective;
obligarea tuturor pârâților la plata de despăgubiri pentru discriminare și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun și sancționarea pentru discriminare a pârâților și daune morale aduse onoarei, demnității și reputației, în cuantum de 100.000 Ron fiecare
declararea nulității Ordinului comun nr. M.25/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat publicat în Monitorul Oficial nr. 214/23.03.2016, raportat la dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată prin Legea nr. 212/2018, deoarece acesta este nelegal și contravine inclusiv Legii nr. 223/2015 dar și art. 13 lit. d) și urm. din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial nr. 260/21.04.2010;
obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul din 03.11.2022, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale cu privire la capătul nr. 5 de cerere având ca obiect declararea nulității Ordinului comun nr. M 25/2016.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința nr. 549/09.03.2022, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a capătului 5 de cerere privind declararea nulității Ordinului comun nr. M. 25/2016, în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal; a disjuns capetele de cerere 1-4 și 6 formulate de reclamanți și a dispus înregistrarea unui nou dosar, pentru capetele de cerere disjunse, stabilind termen de judecată la data de 11.05.2022.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a constatat că reclamanții au formulat o acțiune complexă, cu mai multe capete de cerere, însă capătul 5 de cerere, prin care se solicită anularea Ordinului comun nr. M 25/2016, are natura unui capăt principal de cerere, soluționarea lui nedepinzând de modalitatea de soluționare a celorlalte cereri formulate în cauză, astfel că, în raport de dispozițiile art. 1 și art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 99 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii revine Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.
2.2. Prin sentința nr. 105/05.07.2022, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii privind declararea nulității Ordinului comun nr. M. 25/2016, în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă (complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale); a constatat invit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a constatat că, atât în cuprinsul cererii de chemare în judecată cât și în cuprinsul precizărilor depuse la dosar, reclamanții au arătat că înțeleg să învestească instanța de judecată în condițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, invocând excepția de nelegalitate a Ordinului comun nr. M 25/2016.
Dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 reglementează excepția de nelegalitate și procedura specifică acesteia. Alin. (2) prevede că soluționarea litigiului pe fond trebuie să depindă de actul administrativ cu caracter individual ce face obiectul excepției și de faptul că instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză,
Competența de soluționare a excepției de nelegalitate aparține, de la data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 (Legea nr. 76/2012), instanței învestite cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate.
Cu alte cuvinte, prin excepție de la regula stabilită la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, atunci când legalitatea unui act administrativ este contestată pe calea excepției de nelegalitate, instanța învestită cu fondul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția este instanța competentă să se pronunțe asupra excepției, indiferent de natura litigiului in cadrul căruia a fost invocata.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, revine Tribunalului Iași competența de soluționare a excepției de nelegalitate întrucât acesta este instanța învestită cu fondul litigiului (respectiv cu cererea reclamanților de recalculare a pensiilor militate de stat), nefiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă.
Mai întâi, cu privire la limitele învestirii sale, Înalta Curte constată, din prezentarea circumstanțelor acestei cauze, că instanța Curții de Apel Iași a fost învestită prin sentința de declinare a competenței de către Tribunalul Iași cu soluționarea capătului 5 din cererea de chemare în judecată având ca obiect: Declararea nulității Ordinului nr. M 25/2016, pentru abrobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat emis de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază, judecata celorlalte capete de cerere fiind disjunsă.
În raport cu temeiul de drept invocat, în mod expres, în cererea de chemare în judecată și, față de precizările depuse la data de 16.02.2022, Curtea de Apel Iași a reținut în mod judicios că reclamanții au înțeles să învestească instanța cu excepția de nelegalitatea a Ordinului nr. M 25/2016, în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Excepția de nelegalitate este reglementată ca un mijloc procesual de apărare supus procedurii speciale reglementate de dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 ce poate fi invocat în cadrul unui proces deja început, indiferent de obiectul acestuia, fiind o formă de control judecătoresc al legalității actului administrativ diferită de acțiunea directă în contencios administrativ, prin care se tinde la anularea actului emis de o autoritate publică.
Această excepție are ca scop soluționarea cauzei pe fond fără a se ține seama de actul vizat, în măsura în care se constată că acesta este nelegal.
În cauză, cerere care vizează excepția de nelegalitate a fost formulată ca un mijloc de apărare, în strânsă legătură cu soluționarea litigiului pe fond și nu poate fi calificată drept o veritabilă cerere de chemare în judecată, în sensul dispozițiilor art. 194 C. proc. civ., cu atât mai puțin, un capăt principal de cerere, nefiind așadar aplicabile în cauză dispozițiile art. 99 alin. (1) C. proc. civ.
Or, în soluționarea excepției de necompetență materială, Tribunalul Iași nu a avut în vedere și dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care: "Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul."
Raportat la aceste dispoziții, este evident că, în ceea ce privește soluționarea excepției de nelegalitate a Ordinului nr. M 25/2016, competența materială aparține instanței învestite cu soluționarea fondului litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, respectiv Tribunalul Iași, fiind lipsite de relevanță considerentele referitoare la incidența art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Competența de soluționare a excepției de nelegalitate aparține, de la data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 (Legea nr. 76/2012), instanței învestite cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că revine Tribunalului Iași competența de soluționare a excepției de nelegalitate, întrucât acesta este instanța învestită cu fondul litigiului (respectiv cu cererea reclamanților de recalculare a pensiilor militare de stat) și că, în mod greșit, făcând aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, această instanță a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Iași.
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Iași, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., C., B. și D. și pârâții Ministerul Apărării Naționale, U.M. 01564 Iași, U.M. 01175 Iași și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale (U.M. 02505 București) în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2022.