ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4923/2022

Ședința publică din data de 26 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin sentința nr. 3623 din 30.05.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a anulat parțial Ordinul nr. 820/12.07.2017 și Ordinul nr. 1088/18.08.2017, în ceea ce privește stabilirea salariului de bază lunar al reclamantului la cuantumul de 4.476 RON, a obligat pârâtul să emită un nou Ordin prin care să recalculeze salariul de care trebuie să beneficieze reclamantul începând cu data de 07.08.2017, corespunzător salariului brut lunar al unui șef serviciu la nivelul maxim pentru funcție, grad și gradație în cadrul MMACA și încadrarea pe grila de salarizare corespunzătoare situațiilor similare invocate, cu respectarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, a obligat pârâtul la recalcularea și plata diferențelor de drepturi salariale dintre sumele primate și sumele rezultate în urma recalculării începând cu data de 07.08.2017, drepturi salariale ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă de la data scadenței fiecăreia și în continuare până la data plății efective.

1.2. Împotriva acestei sentințe, la data de 17.04.2020, a formulat recurs pârâtul Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței criticate și rejudecarea cauzei.

Prin încheierea din 25.06.2020, curtea de apel a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., având în vedere că la data de 14 noiembrie 2014 a decedat recurentul-reclamant A..instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, potrivit art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la introducerea în cauză a moștenitorilor intimatului, având în vedere că din cuprinsul certificatului constatator de deces nr. 4062/30.08.2019, rezultă că intimatul A. a decedat la data de 29.08.2019, ulterior introducerii cererii de recurs înregistrată la data de 15.05.2019.

1.3. La data de 29.12.2020, recurentul-pârât Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a formulat cerere de repunere pe rol, solicitând continuarea judecății cauzei și numirea unui curator special, până la intervenirea moștenitorilor defunctului A..

1.4. Prin încheierea din 08.04.2021, instanța de judecată a respins cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-pârât și a menținut măsura suspendării judecății dispuse prin încheierea de ședință din data de 25.06.2020.

La termenul din 03.02.2022, cauza a fost repusă pe rol și reținută în pronunțare pe excepția perimării invocată din oficiu.

Prin sentința nr. 234 din 3 februarie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de perimare și a constatat perimat recursul formulat de către recurentul - pârât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Anteprenoriat împotriva sentinței civile nr. 3623/30.05.2018 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimatul - reclamant A.,

Împotriva sentinței nr. 234 din 3 februarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., arătând că imposibilitatea de repunere a cauzei pe rol nu reprezintă o cauză imputabilă instituției recurente, care a îndeplinit demersuri pentru aflarea moștenitorilor și introducerea acestora în cauză.

Prin cererea de redeschidere a judecății emisă în baza adresei prin care s-au solicitat informații privind procedura succesorală a defunctului și solicitarea de numire a unui curator special, instituția și-a manifestat voința de a continua judecata procesului și de a surmonta impedimentul ivit în urma decesului intimatului- reclamant A..

Totodată, în toată această perioadă de timp, instanța învestită cu judecarea cererii de recurs nu a întreprins niciun demers pentru aflarea moștenitorilor, respectiv deschiderea procedurii succesorale și nici nu a admis cererea pentru numirea unui curator special.

Or, succesibilii persoanei decedate își pot exercita dreptul de opțiune succesorală, în termenul și condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1103- respectiv 1 an de la deschiderea succesiunii, acceptând moștenirea întru-unul dintre felurile prevăzute de dispozițiile art. 1108 C. civ., iar certificatul de moștenitor se eliberează de notarul public, în conformitate cu dispozițiile art. 1132 și urm. C. civ. Decesul reclamantului intimat a survenit în data de 29.08.2019, dată la care s-a deschis succesiunea potrivit prevederilor legale anterioare. Răspunsul Camerei Notarilor Publici București privind nedeschiderea procedurii succesorale a fost emis după împlinirea termenului de opțiune succesorală.

În consecință, rămânerea în nelucrare nu a fost cauzată de motive imputabile recurentei, situație în care nu sunt incidente prevederile art. 416 C. proc. civ., soluția Curții de Apel București fiind pronunțată cu aplicarea greșită a acestui text legal, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Totodată, instanța de fond a încălcat prevederile art. 22 C. proc. civ. privind rolul judecătorului în aflare adevărului, potrivit căruia judecătorul trebuie să manifeste un rol activ în cadrul judecății și al aflării adevărului în vederea stabilirii cadrului procesual continuării judecății.

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv a adresei instituției de solicitare informații transmisă către Camera Notarilor Publici București și răspunsul emis, rezultă nedeschiderea procedurii succesorale a defunctului A.. Având în vedere că informațiile obținute de recurentul-pârât nu au fost suficiente pentru redeschiderea judecății și, ținând cont că accesul instituției la informațiile legate de procedura succesorală a recurentului este limitat, iar instanța avea la dispoziție posibilitatea de a solicita informații suplimentare care să permită, eventual, redeschiderea judecății prezentei cauze, respectiv numirea unui curator special, astfel cum fusese solicitat în cererea de repunere pe rol.

În acest sens, recurentul a făcut trimitere la jurisprudența în materie, prin care se statuează obligația instanței de judecată de a solicita informații suplimentare în situația în care legea limitează accesul părților la anumite informații, în vederea aflării adevărului si a continuării procesului.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate în recurs precum și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

În limitele motivelor de recurs, care pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității"), se constată că recurentul invocă încălcarea regulilor de procedură referitoare la incidența perimării și a rolului activ al judecătorului, prevăzut de art. 22 C. proc. civ.

Criticile sunt nefondate.

Astfel, potrivit art. 416 C. proc. civ. "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

Cu privire la cursul perimării, dispozițiile art. 417 din C. proc. civ. prevăd întreruperea acestuia prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecății procesului de către partea care justifică un interes.

În speță, prin încheierea din 25.06.2020, curtea de apel a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., față de decesul intimatului-reclamant la data de 29.08.2019.

Încheierea de suspendare a judecății nu a fost recurată. De asemenea, nu a fost recurată nici încheierea din 08.04.2021, prin care a fost respinsă cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-pârât, fiind menținută măsura suspendării judecății recursului.

În acest context, în mod corect instanța de fond a constatat că termenul de perimare a început să curgă la data de 25.06.2020 și s-a împlinit la data de 27.12.2020, dispozițiile art. 416 C. proc. civ. fiind respectate.

Contrar susținerilor recurentului, instanța de control judiciar reține că în cauză nu sunt incidente prevederile 416 alin. (3) teza I din C. proc. civ., în raport cu temeiul suspendării, repunerea pe rol a cauzei nefiind un act de procedură ce trebuia efectuat din oficiu de către instanță, fiind lipsită de suport critica în sensul că termenul de perimare nu a fost îndeplinit deoarece nu poate fi invocată culpa pârâtului, instanța având obligația să repună cauza pe rol din oficiu.

Potrivit art. 415 alin. (2) C. proc. civ.:

Judecata cauzei suspendate se reia:

Indicarea de către partea interesată a moștenitorilor părții decedate se poate face fie prin dovedirea calității de moștenitor, cu certificatul de moștenitor sau cel de calitate de moștenitor, fie - în mod excepțional - prin prezentarea certificatelor de stare civilă ale persoanelor astfel desemnate, împreună cu probarea actului celui care are vocație succesorală concretă de acceptare expresă sau tacită a moștenirii părți decedate.

Cererea de redeschidere a procesului formulată în temeiul art. 415 alin. (2) C. proc. civ. trebuie să conțină, așa cum prevede expres legea, indicarea moștenitorilor, iar nu simple demersuri cu privire la aceștia; de altfel, textul de lege trasează sarcini precise ce incumbă celui ce dorește continuarea judecății, care sunt obligații de rezultat, ceea ce înseamnă nominalizarea și dovedirea celui ce are calitatea specială cerută de lege.

Prin urmare, în raport de circumstanțele factuale reținute și de dispozițiile legale exprese antereferite, alegațiile recurentului privind lipsa de culpă a acestuia în raport de demersurile efectuate, precum și încălcarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ., principiu în baza căruia, în opinia acestuia, instanța trebuia să-și exercite rolul pentru aflarea adevărului în vederea stabilirii cadrului procesual continuării judecății, având la dispoziție posibilitatea de a solicita informații suplimentare care să permită, eventual, redeschiderea judecății cauzei, respectiv numirea unui curator special, astfel cum fusese solicitat în cererea de repunere pe rol, care a fost respinsă de instanță și împotriva căreia recurentul-pârât nu a exercitat calea de atac, nu pot atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond, urmând să respingă recursul formulat de pârâtul Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Antreprenoriatului și Turismului împotriva deciziei nr. 234 din 3 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2022.