ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4490/2022

Ședința publică din data de 6 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii nr. 900/03.12.2019, emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în dosarul nr. x/2018. Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată, deoarece reclamanta deși solicită anularea Hotărârii nr. 900/03.12.2019, nu invocă niciun motiv de nulitate a acesteia.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 159 din 11 noiembrie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea în contencios formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a anulat Hotărârea nr. 900/03.12.2019, emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în dosarul nr. x/2018 și a obligat pârâtul la soluționarea pe fond a petiției precizate de către reclamantă. A obligat pârâtul CNCD să achite reclamantei suma de 50 RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 159 din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării susținând că sentința civilă nr. 159/11.11.2020 a Curții de Apel Alba Iulia este netemeinică, pentru următoarele considerente ce se circumscriu motivelor prevăzute de art. 488 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ. În esență, recurentul-pârât consideră că, în mod corect, Colegiul director al CNCD - dată fiind maniera neclară a sesizării formulate - a admis excepția lipsei obiectului petiției precizate a reclamantei, făcând o corectă aplicare a prevederilor art. 33-37 din Ordinul nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluționare a petițiilor și sesizărilor.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: În cauza de față, prin Hotărârea nr. 900/03.12.2019, emisă de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă excepția lipsei obiectului petiției formulate de către reclamantă pe rolul CNCD, conform art. 33-37 din Procedura internă de soluționare a petițiilor și sesizărilor. S-a reținut că în procedura desfășurată în fața CNCD-ului, deși i s-a solicitat intimatei-reclamante prin adresa nr. x/05.12.2018 "completarea petiției în sensul indicării obiectului acesteia și a probelor care dovedesc existența săvârșirii faptei de discriminare", aceasta nu a dat curs acestei cerințe.

Prin Sentința recurată, instanța de fond a constatat în mod judicios faptul că, raportat la cererea cu care fusese învestit și la precizările ulterioare ale intimatei-reclamante, CNCD nu s-a pronunțat asupra solicitărilor acesteia. Astfel, contrar susținerilor recurentului, soluția CNCD de admitere a excepției lipsei obiectului petiției este nelegală, deoarece Consiliul avea suficiente elemente pentru a verifica dacă în cazul dedus judecății sunt indicii de discriminare și să pronunțe astfel o hotărâre în sensul celor afirmate de către reclamantă sau, dimpotrivă să constate netemeinicia afirmațiilor sale.

Este adevărat că intimata-reclamantă a expus în cuprinsul cererilor formulate anumite stări de fapt care nu au nicio legătură directă cu pretinsele fapte de discriminare comise împotriva acesteia, însă Consiliul avea obligația de a filtra informațiile și de a investiga, constata și sancționa doar eventualele fapte de discriminare invocate de către reclamantă, mai ales că aceasta nu avea cunoștințe juridice. În concluzie, având în vedere că nu s-a realizat o cercetare a fondului petiției formulate de către reclamantă și că în mod greșit s-a admis excepția lipsei obiectului petiției, în mod corect instanța de fond a dispus admiterea acțiunii formulate de către reclamantă și a anulat Hotărârea nr. 900/03.12.2019, emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Pentru considerentele Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței nr. 159 din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 06 octombrie 2022.