ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4463/2022

Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 13 noiembrie 2019 sub dosar nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Psihologilor din România - Comisia de Psihologie Clinică și Psihoterapie anularea rezoluției Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 26.07.2019 și a răspunsului nr. x/18.09.2019 și constatând îndeplinite condițiile pentru dobândirea treptei de specializare psiholog specialist, să dispună trecerea de la treapta de practicant la cea de specialist, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 30/2020 din 16 martie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, invocată de pârât, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Psihologilor din România - Comisia de Psihologie Clinică și Psihoterapie, având ca obiect contencios administrativ, a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind anularea rezoluției Comisiei de psihologie clinică și psihoterapie din data de 26.07.2019 și a răspunsului nr. x/18.09.2019 și a obligat reclamanta la plata în favoarea pârâtului a sumei de 3.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Cererea de recurs Împotriva sentinței civile nr. 30/2020 din 16 martie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Apărările formulate Intimatul-pârât Colegiul Psihologilor din România - Comisia de Psihologie Clinică și Psihoterapie a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în principal anularea recursului și în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Cererea de renunțare la judecata recursului La data de 05 octombrie 2022, recurenta-reclamantă B. a formulat cerere de renunțare la judecata căii de atac a recursului. Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a depus la dosar note scrise prin care a solicitat admiterea cererii de renunțare la judecarea recursului formulată de recurenta-reclamantă B.. II. Soluția instanței de recurs În ceea ce privește cererea de renunțare la judecata recursului, formulată de recurenta-reclamantă B., Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. De asemenea, potrivit art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre." Astfel, în raport cu art. 463 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de achiesarea recurentei la sentința recurată.