ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4258/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 28 septembrie 2022
Asupra cererilor de sesizare a Curții Constituționale a României, din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanțele cauzei și cererea de sesizare a Curții Constituționale a României
Prin sentința civilă nr. 1637 din 7 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, având ca obiect obligarea Consiliului Superior al Magistraturii ca, prin Președintele CSM, să sesizeze Curtea Constituțională a României, în temeiul art. 24 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 317/2004, cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul Parlamentului României de a pune în acord Constituția României cu rezultatul referendumului din noiembrie 2009.
Împotriva sentinței pronunțate de curtea de apel a formulat recurs reclamanta A., cerere înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10.06.2020 sub numărul de dosar x/2018
La data de 02.06.2021, recurenta A. a depus două cererii privind sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. (2) alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 554/2004, precum și art. 18 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, cereri cu privire la care, în temeiul art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21 septembrie 2004, cu modificările ulterioare, instanța a dispus formarea dosarului asociat x/2018 în cadrul căruia a fost acordat termen de judecată în 6 octombrie 2021.
La termenul de judecată din 6 octombrie 2021, Înalta Curte, constatând că părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Constatând că până la data de 11.05.2022, niciuna dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu s-a îndeplinit vreun act de procedură în cauză, Înalta Curte a repus cauza pe rol și a fixat termen de judecată la data de 28.09.2022, cu citarea părților, în vederea discutării excepției de perimare.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând excepția perimării cererilor de sesizare a Curții Constituționale a României, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."
De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."
În conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.:, Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părții interesate."
Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din culpa părților.
Încheierea de ședință din 6 octombrie 2021, prin care s-a dispus suspendarea judecății pentru lipsa părților, reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 6 aprilie 2022.
Totodată, se constată că părțile interesate în continuarea judecății nu au formulat înăuntrul termenului de perimare nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., și nu au făcut dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Ca atare, constatând că de la data de 6 octombrie 2021, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părților, fără să se mai îndeplinească niciun act de procedură în vederea judecării cererii, care să întrerupă termenul de perimare, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. și va constata, din oficiu, perimarea cererilor de sesizare a Curții Constituționale a României.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimate cererile formulate de petenta A. privind sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. (2) alin. (1) lit. a), r) și s) și art. 8 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 554/2004, precum și art. 18 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeași lege.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 septembrie 2022.