Decizia nr. 1575/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 4694/2018 a Curții de Apel București

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20.06.2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României a contestat faptul nesoluționării în termenul legal de 30 zile, a cererii nr. x/08.05.2018.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 4694 din data de 15.11.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamant, ca inadmisibilă; a respins excepția lipsei de obiect invocată de pârât, ca neîntemeiată și a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, astfel cum a fost precizată ca fiind neîntemeiată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 4694 din data de 15.11.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamatul A.. În cadrul dosarului de recurs nr. x/2018, recurentul-reclamant a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 1-6 din C. proc. civ. precum și a dispozițiilor art. 58 din O.U.G. nr. 80/2013 din Constituție, formulată de petentul A., în cauza având ca obiectul recursul promovat de acesta împotriva sentinței nr. 4694 din 15 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, aspect în raport de care s-a format dosarul nr. x/2018.

Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată perimat recursul, în considerarea următoarelor argumente: Soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost suspendată pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea din data de 18 noiembrie 2020. Prin rezoluția din data de 01.02.2022 s-a dispus citarea părților în vederea discutării excepției de perimare, acordându-se termen de judecată la data de 16.03.2022. Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de șase luni. Legiuitorul a reglementat perimarea în cuprinsul art. 416-418 C. proc. civ., conferindu-i natura juridică a unei sancțiuni procedural pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, fiind totodată și o "prezumție de desistare", dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată. Din conținutul textului procedural mai sus evocat, rezultă că pentru a opera perimarea trebuie să fie îndeplinite cumulative următoarele condiții: instanța a fost învestită cu o cerere care se judecă în primă instanță sau într-o cale de atac; pricina să fie rămas în nelucrare timp de 6 luni, lăsarea pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părților. Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit art. 181 din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare și începe să curgă de la data ultimului act de procedură efectuat în cauză, care nu a mai fost urmat, din culpa părții, de alte acte de procedură necesare pentru judecarea pricinii. Excepția de perimare este o excepție dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este o excepție absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților, dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție. În speță, soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 1-6 din C. proc. civ. precum și a dispozițiilor art. 58 din O.U.G. nr. 80/2013 din Constituție a fost suspendată la data de 18 noiembrie 2020, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., text ce reglementează cazul voluntar de suspendare al judecății, când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Așa fiind, cum de la momentul suspendării judecării cererii, ca urmare a conduitei procesuale pasive adoptată de părți a trecut mai mult de 6 luni, Înalta Curte urmează a constata intervenită perimarea.

Temeiul de drept al soluției Având în vedere că în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit dispozițiilor art. 417 - 418 din C. proc. civ., văzând că sunt întrunite condițiile pentru constatarea perimării, prevăzute de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 420 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de sesizare a Curții Constituționale. PENTRU ACESTE MOTIVE,