ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2988/2022

Ședința publică din data de 25 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 22 mai 2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții D. și Inspecția Judiciară, au solicitat:

(i) anularea în parte a dispozitivului Rezoluției de clasare din 27.03.2018, emisă de pârâtă în lucrarea nr. 8951/IJ/4014IDIJ/2017, în sensul înlăturării dispoziției privind sesizarea conducerii Curții de Apel Cluj în vederea înaintării rezoluției către comisia de evaluare;

(ii) înlăturarea din conținutul considerentelor decizorii ale rezoluției atacate a tuturor constatărilor și referirilor la stabilirea elementului material al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 și la analiza laturii subiective.

Prin sentința civilă nr. 5551 din 28 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții D. și Inspecția Judiciară, pentru lipsa calității procesuale active a reclamanților.

Împotriva sentinței civile nr. 5551 din 28 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții A., B. și C., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În cuprinsul recursului declarat în cauză, reclamanții au solicitat și sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, apreciind că textul de lege contestat contravine dispozițiilor art. 21 și art. 52 din Constituție, iar în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate s-a dispus constituirea dosarului asociat nr. x/2018, conform art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamanții A., B. și C. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, ca inadmisibilă.

Împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal reclamanții A., B. și C. au declarat recurs, în cuprinsul căruia au menționat că motivele recursului vor fi depuse în termenul legal, după comunicarea hotărârii atacate.

Intimata Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate nulitatea recursului pentru nemotivarea acestuia în termenul prevăzut de lege, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurenții-reclamanți au solicitat respingerea excepției nulității, susținând că încheierea recurată nu le-a fost comunicată.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 5 ianuarie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 16 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

La termenul de judecată din 16 februarie 2022, Înalta Curte, constatând că încheierea ce face obiectul recursului de față a fost comunicată recurenților la vechea adresă a apărătorului ales al acestora a dispus amânarea judecării cauzei în vederea recomunicării încheierii către recurenți.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând, cu prioritate, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nerespectarea termenului de motivare a căii de atac, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs", potrivit cărora "În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii".

Totodată, conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)."

Regimul căii de atac a recursului vizând soluția pronunțată asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate este reglementat de dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora:

"Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare (…)".

Hotărârea recurată a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 23 noiembrie 2021, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, iar cererea de recurs a fost transmisă prin fax, la data de 25 noiembrie 2021, și a fost înregistrată la dosarul cauzei la aceeași dată, fiind respectat termenul de declarare a căii de atac.

În ceea ce privește motivarea recursului, Înalta Curte constată că recurenții au precizat, prin cererea de recurs, că vor formula aceste motive după comunicarea hotărârii atacate.

Încheierea din 23 noiembrie 2021 a fost comunicată recurenților la data de 3 martie 2022, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, termenul de 48 de ore, prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, înăuntrul căruia trebuia motivată calea de atac a recursului, începând să curgă de la acest moment.

Înalta Curte constată însă că, până la termenul de judecată din data de 25 mai 2022, recurenții-reclamanți nu au înțeles să depună la dosar motivele de recurs, astfel că, excepția nulității invocată de intimată este întemeiată, motiv pentru care urmează a fi admisă și a fi aplicată sancțiunea nulității recursului, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

În temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va anula recursul declarat de recurenții-reclamanți B., C. și A. împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează recursul declarat de recurenții-reclamanți B., C. și A. împotriva încheierii din 23 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2022.