Decizia nr. 2918/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 27 ianuarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat contestație împotriva Rezoluției de clasare a dosarului nr. x/2017(1381/2019) înregistrat la Inspecția Judiciară, dosar x/24.09.2020 și a Rezoluțiilor de clasare nr. 1686/21.12.2020 și din 08.01.2021 de către Inspectorul-șef judecător dr. B., precum și împotriva Rezoluției de clasare nr. 1880/IJ/893/DIJ 02.07.2018, pronunțată de inspectorul judiciar C., în temeiul art. 4 lit. b) și art. 45 lit. b) din Legea nr. 317/2004. Prin sentința nr. 1037 din 30 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Inspecția Judiciară, Inspectorul - Șef al Inspecției Judiciare - dr. B., C. și D.. Împotriva sentinței nr. 1037 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Decizia supusă revizuirii Prin decizia nr. 5278 din 10 noiembrie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1037 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii Împotriva acestei decizii recurentul-reclamant A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată la data de 17.11.2022, neîntemeiată în drept.

Apărările formulate de intimat Intimata Inspecția Judiciară a depus întâmpinare prin care a invocat excepția excepția nulității cererii de revizuire, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac, ca inadmisibilă.

Considerentele Înaltei Curți asupra revizuirii Examinând cererea de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte constată nulitatea căii de atac exercitate. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 din C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare. Textul de lege menționat reglementează condițiile de admisibilitate, atât cu caracter comun, pentru toate motivele ce pot fi invocate pe această cale, cât și condițiile specifice fiecăruia dintre acestea, la punctele 1-11. Potrivit art. 513 alin. (1) din C. proc. civ., "Cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată." În această materie legea nu cuprinde dispoziții speciale cu privire la cuprinsul cererii de revizuire, astfel încât urmează să se aplice, prin analogie, prevederile art. 194 lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora cererea va cuprinde arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, și, respectiv, ale art. 196 C. proc. civ., care prevede sancțiunea nulității, care intervine în cazul în care cererea nu cuprinde cu privire la elementele cererii de chemare în judecată. Așadar, întrucât dispozițiile legale în materie nu cuprind norme derogatorii de la dreptul comun, urmează, în ceea ce privește cuprinsul cererii de revizuire, să fie aplicate dispozițiile art. 194 lit. d) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de revizuire va cuprinde și arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază. De asemenea, revizuentul trebuie să țină seama de dispozițiile art. 196 alin. (1) din C. proc. civ. care prevede sancțiunea care intervine în cazul în care cererea nu cuprinde motivele de fapt pe care se întemeiază cererea. Totodată, dispozițiile art. 511 alin. (4) din C. proc. civ. dispun în sensul că "Revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității". În cauză, revizuentul a formulat cererea de revizuire fără a indica temeiul de drept pe care aceasta se întemeiază și fără a motiva astfel încât din cuprinsul argumentelor invocate, respectiv caracterul presupus injust al soluțiilor date de inspectorul judiciar sesizărilor revizuentului privind situația juridică a imobilului care a făcut obiectul litigiului nr. x/2017* precum și nemulțumirea generală a acestuia față de decizia dată de magistrații învestiți cu soluționarea cauzei, să poată fi indentificat un aspect care să se circumscrie limitelor stabilite imperativ de dispozițiile art. 509 C. proc. civ. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele arătate, având în vedere că cererea de revizuire nu a fost motivată, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de art. 511 alin. (4) C. proc. civ. și va constata nulitatea cererii de revizuire.