ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4243/2022

Ședința publică din data de 28 septembrie 2022

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Comisia Regională Pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate și Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală de Management al Domeniilor Reglementate Științific anularea Deciziei nr. 38/31.08.2020 emise de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Comisia Regională pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate; anularea Deciziei nr. 003/14.10.2020 emise de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific; suspendarea executării Deciziei nr. 38/31.08.2020.

Prin încheierea din data de 04.02.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea petitului de suspendare a executării deciziei 38/31.08.2020 și formarea unui nou dosar (nr. x/2021) și suspendarea judecății capătului de cerere având ca obiect acțiunea în anulare, până la soluționarea definitivă a dosarelor x/2020 și y/2018

Prin acțiunea înregistată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. de dosar x/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Comisia Regională Pentru Autorizarea Operatorilor de Produse Supuse Accizelor Armonizate ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 38/31.08.2020, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 având ca obiect acțiunea în anularea deciziei menționate și a Deciziei nr. 003/14.10.2020 emise de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific prin care contestația împotriva Deciziei nr. 38/31. O8.2020 a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din data de 04 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Prin sentința civilă nr. 76 din 11 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis cererile de suspendare a executării Deciziei nr. 38/31.08.2020 emisă de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca - Comisia Regională pentru Autorizarea Operatorilor de Produse supuse Accizelor Armonizate formulate de reclamanta A. S.R.L. în dosarele conexate nr. x/2021 și nr. y/2021 și, pe cale de consecință, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 38/31.08.2020 până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Cluj - având ca obiect acțiunea în anularea actului administrativ fiscal.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, în nume propriu și în reprezentarea Comisiei Regionale Cluj-Napoca pentru Autorizarea Operatorilor de Produse supuse Accizelor Armonizate constituite la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, și Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material).

În motivarea recursului, s-a arătat - în esență - că prima instanță în mod grești a respins excepția inadmisibilității acțiunii, în condițiile în care, potrivit art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, că nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive, repetitive având același obiect, aceleași motive, aceleași părți.

În continuare, recurenții au susținut că prima instanță a admis cererile de suspendare a actului administrativ, deși nu au fost îndeplinite cumulativ condițiile imperative prevăzute de Legea nr. 554/2004.

În opinia recurenților, reținerile instanței de fond sunt confuze și neclare, nefiind explicitate, motivate suficient, iar soluția este dată cu aplicarea și interpretarea greșită a textelor legale. Curtea de Apel Cluj a interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente precum și considerentele avute în vedere de autoritățile fiscale la momentul emiterii Deciziei nr. 38/2020 contestate, mărginindu-se doar la a reitera susținerile intimatei reclamante.

S-a mai criticat faptul că, în dosarul nr. x/2020, la ultimul termen de judecată ce a avut loc la data de 04.02.2021, termen când toate părțile au fost prezente în sală, Curtea de Apel Cluj a supus discuției și a dispus disjungerea acestui dosar în două, unul care să aibă ca obiect petitul de suspendare a executării iar altul cererea de anulare a actului administrativ fiscal, iar în dosarul în care s-a dezbătut in extenso la acel termen de judecată cererea de suspendare a executării deciziei 38/31.08.2020 a rămas în pronunțare, amânarea de pronunțare fiind pentru termenul din 11.02.2021, însă ulterior după rămânerea în pronunțare, acest dosar a fost repus pe rol, formându-se astfel dosarul cu nr. unic x/2020, prima instanță reținând în mod eronat ca există motive noi față de data când a fost introdusă cererea introductivă de instanță, implicit cererea de suspendare act administrativ.

Recurenții au apreciat că, în mod eronat instanța fondului, în pronunțarea soluției referitoare la suspendarea actului administrativ, nu a procedat la o simplă "pipăire" a fondului pentru a constata dacă aceasta vizează un act administrativ vădit nelegal, ci la o veritabilă analiză a acestuia, procedură contrară dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

În final, recurenții au susținut că sunt incorecte și susținerile primei instanțe relativ la îndeplinirea condiției pagubei iminente motivat pe faptul că, revocarea autorizației de antrepozit îi creează reclamantei o pagubă iminentă, fiind totodată de natura evidenței că revocarea autorizației de antrepozit are un impact deosebit asupra reclamantei, aceasta fiind pusă în situația de a nu putea să își desfășoare în mod legal activitatea.

Intimata reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Referitor la criticile privind soluția de respingere a excepției inadmisibilității cererii de suspendare potrivit cărora reclamanta a formulat trei cereri de suspendare identice, invocând aceleași motive, îndreptate împotriva aceluiași act administrativ fiscal, instanța de recurs constată că sunt nefondate.

Contrar susținerilor recurenților, în mod corect curtea de apel a respins excepția inadmisibilității acțiunii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 raportat la invocarea de către reclamantă a unor motive noi, respectiv imposibilitatea întregirii cuantumului cauțiunii față de refuzul autorității fiscale de a restitui valoarea accizelor achitate și conturarea unei alte valori inferioare a garanției confirmate prin adresa Biroului Vamal de Interior Bistrița-Năsăud.

Instanța de recurs are în vedere și argumentele invocate prin Notele scrise depuse de reclamantă la data de 06.01.2021 în dosarul nr. x/2021.

În continuare, criticile recurenților privesc modalitatea de interpretare a condițiilor prevăzute de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ și de aplicare concretă a acestora în cauza de față.

Înalta Curte reține că potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Reclamanta a invocat nelegalitatea stabilirii cauțiunii pentru noua decizie de autorizare, precum și executarea nelegală a cuantumului cauțiunii constituite anterior, ambele motive fiind analizate în dosarul care a făcut obiectul cererii de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 (dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud), motivelor inițiale adăugându-se argumentele suplimentare constând în anularea parțială în primă instanță a Deciziei de impunere nr. x/1 din 16.06.2017 în baza căreia a fost executată silit garanția constituită inițial (prin sentința civilă nr. 402/23.12.2020 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2018) și în imposibilitatea întregirii cuantumului cauțiunii grefată pe refuzul pretins nejustificat al autorității fiscale de a restitui valoarea accizelor achitate (prin executare silită).

Cu privire la argumentele subsumate cazului bine justificat în cadrul cererii de suspendare, Înalta Curte constată că prima instanță nu a procedat la un examen de fond al actului administrativ a cărui anulare s-a solicitat, ci a constatat, pe baza unui examen sumar, permis de art. 14 din Legea nr. 554/2004, că există o îndoială serioasă în privința legalității deciziei contestate prin raportare la autoritatea de lucru judecat provizorie a sentinței civile nr. 402/23.12.2020 dată în dosarul nr. x/2018 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin care s-a statuat nelegalitatea parțială a deciziei de impunere RON (titlul executoriu care a stat la baza executării silite a garenției constituite inițial de reclamantă) pentru suma de 283.006, dispunându-se totodată soluționarea pe fond a contestației fiscale cu privire la obligațiile suplimentare în sumă de 399.618 RON, obligații fiscale suplimentare calculate cu titlu de acciză.

Această împrejurare a fost menită să ofere primei instanțe un indiciu aparent care să răstoarne prezumția de legalitate, fără însă ca prin aceasta să antameze sau să anticipeze analiza pe fond a conținutului și legalității Deciziei nr. 38/31.08.2020 și fără a depăși cadrul în care este învestit judecătorul unei astfel de cereri.

De altfel, prin sentința civilă nr. 265 din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosarul nr. x/2020 a fost anulată Decizia nr. 38/31.08.2020 a cărei executare a fost suspendată prin hotărârea recurată.

Pronunțarea unei hotărâri în fond, de anulare a actului administrativ, are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare, în sensul explicitat prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, așa încât este îndeplinită condiția cazului bine justificat, fiind de prisos analiza celorlalte susțineri și apărări ale părților.

Chiar dacă susmenționata sentință civilă nu este definitivă, această sentință are o putere de lucru judecat relativă și constituie un reper în verificarea aparenței de nelegalitate, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării și interpretării unor probe și a efectuării unei evaluări aprofundate pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază că, în cauză, este îndeplinită condiția cazului bine justificat pentru suspendarea deciziei atacate.

În ceea ce privește existența condiției referitoare la paguba iminentă, se reține că și aceasta este îndeplinită în cauză, având în vedere că revocarea autorizației de antrepozit poate bloca activitatea societății, fiind de natură a agrava iremediabil situația reclamantei aflată în procedura insovenței.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, în nume propriu și în reprezentarea Comisiei Regionale Cluj-Napoca pentru Autorizarea Operatorilor de Produse supuse Accizelor Armonizate constituite la nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, și Ministerul Finanțelor, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, împotriva sentinței civile nr. 76 din 11 martie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 septembrie 2022.