ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3929/2022

Ședința publică din data de 14 septembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția II-a contencios administrativ și fiscal la data de 13.11.2021 sub număr de dosar x/2020, reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu și A.:

(i) anularea Dispoziției Primarului Municipiului Giurgiu nr. 960/02.09.2020 privind transferul în interesul serviciului al domnului A., având funcția publică de execuție de consilier, clasa I, grad profesional superior, în cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, la Autoritatea Electorală Permanenta, precum și anularea actului administrativ de numire a acestuia în funcția publică specifică de consilier parlamentar emis de Președintele Autorității Electorale Permanente;

(ii) repunerea domnului A. în situația juridică anterioară emiterii actelor administrative individuale anterior indicate.

2.1. Prin sentința nr. 2749 din 23 aprilie 2021, Tribunalul București, secția II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță sesizată a reținut incidența în speță a prevederilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 și cum reclamanta are sediul pe raza Tribunalului Giurgiu a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

2.2. Prin sentința nr. 50 din 16 februarie 2022, Tribunalul Giurgiu, secția civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În motivare, instanța a reținut că unul dintre pârâți, respectiv Autoritatea Electorală Permanentă, este o autoritate publică centrală, împrejurare de natură a atrage incidența în speță a dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Raportat la domiciliul/sediul pârâților care se află în circumscripția teritorială a Curții de Apel București, în temeiul art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, competența materială și teritorială de soluționare aparține acestei instanțe.

2.3. Prin sentința nr. 844 din 4 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut că reclamanta a dedus judecății un litigiu de contencios administrativ având ca obiect raporturile de serviciu ale funcționarului public, astfel că devin incidente dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, norme speciale, derogatorii de la dreptul comun, în raport cu care competența materială de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Sub aspectul competenței teritoriale, curtea de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, apreciind că în cazul reclamantei Agenția Națională a Funcționarilor Publici, se instituie regula sesizării exclusiv a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului; având în vedere și dispozițiile art. 112 din C. proc. civ., a stabilit că instanța competentă teritorial în soluționarea cauzei este Tribunalul București, secția a a II-a contencios administrativ și fiscal, această instanță fiind cea aleasă de reclamantă la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.

II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în considerarea argumentelor ce succed.

Obiectul principal al prezentului demers judiciar îl constituie solicitarea reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici de anulare a Dispoziției Primarului Municipiului Giurgiu nr. 960/02.09.2020 privind transferul în interesul serviciului al domnului A., având funcția publică de execuție de consilier, clasa I, grad profesional superior, în cadrul Primăriei Municipiului Giurgiu, la Autoritatea Electorală Permanenta, precum și anularea actului administrativ de numire a acestuia în funcția publică specifică de consilier parlamentar emis de Președintele Autorității Electorale Permanente;

Argumentul reținut de Tribunalul Giurgiu pentru a-și declina competența de soluționare a cauzei către Curtea de Apel București s-a fundamentat pe faptul că reclamanta a înțeles să cheme în judecată pe lângă UAT Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu, A. și pe Autoritatea Electorală Permanentă, care reprezintă o autoritate publică centrală.

Or, în speță, din modul în care reclamanta a înțeles să își formuleze petitul cererii de chemare în judecată, cât și din motivarea în fapt și în drept a cererii, rezultă că aceasta a înțeles să deducă judecății un litigiu de contencios administrativ având ca obiect raporturile de serviciu ale funcționarului public.

Conform dispozițiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."

În aceste condiții, este evident faptul că față de natura litigiului dedus judecății și de obiectul acestuia, competența de soluționare a cauzei nu se stabilește prin raportare la rangul autorităților publice pârâte, conform prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ, ci competența materială de soluționare a litigiului se determină conform dispozițiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019, care sunt norme speciale, derogatorii de la dreptul comun.

În consecință, tribunalul este competent să soluționeze prezenta cauză în primă instanță și nu există nicio împrejurare care să justifice declinarea competenței către Curtea de Apel București.

În ceea ce privește competența teritorială, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 212/2018, potrivit cărora:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În consecință, premisa esențială de aplicare a textului o constituie calitatea reclamantului, titular al cererii de chemare în judecată, în funcție de aceasta stabilindu-se instanța competentă teritorial să judece procesul.

Atunci când reclamant este o persoană fizică sau o persoană juridică de drept privat, acțiunea revine în competența teritorială exclusivă a instanței de la domiciliul sau sediul său.

În cazul părții reclamante "autoritate publică, instituție publică și asimilată acestora", cum este cazul reclamantei Agenția Națională a Funcționarilor Publici, se instituie regula sesizării exclusiv a instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Or, reclamanta a chemat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă - instituție publică cu sediul în mun. București, UAT Giurgiu și Primarul Municipiului Giurgiu, ambii cu sediul în județul Giurgiu, precum și persoana fizică A., cu domiciliul în jud. Giurgiu.

În acest context, sunt incidente prevederile art. 112 C. proc. civ., în sensul că acțiunea poate fi adresată instanței competente pentru oricare dintre pârâți (persoană fizică sau autoritatea publică emitentă), opțiunea alegerii acesteia revenind reclamantului.

Tribunalul București este una din instanțele competente să soluționeze prezenta cauză, întrucât, astfel cum rezultă din petitul cererii de chemare în judecată, reclamanta a solicitat și anularea Ordinului de numire în funcție a pârâtului A., emis de Președintele Autorității Elecorale Permanente, instituție publică cu sediul în mun. București.

În consecință, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul București, reclamanta a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia, iar opțiunea acesteia nu poate fi contestată nici de către pârât, nici de către instanță.

Nu se poate reține interpretarea că opțiunea legiuitorului a fost ca în reglementarea Legii nr. 554/2004 procesul de contencios administrativ să se desfășoare numai la instanța de la domiciliul/sediul persoanei fizice sau al persoanei juridice de drept privat (fie că este reclamantă, fie că este pârâtă), inclusiv atunci când la proces participă o autoritate/instituție publică sau asimilată acestora în calitate de pârât.

În ipoteza în care în proces partea reclamantă și partea pârâtă sunt instituții publice sau autorități publice, inclusiv asimilate, alături de un pârât persoană fizică sau juridică de drept privat, competența teritorială este una alternativă, cât timp textul de lege face referire la calitatea procesuală de pârât (necircumstanțiat), și nu la domiciliul sau sediul pârâtului persoană fizică sau juridică de drept privat, devenind incident principiul de interpretare a legii potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici și pe pârâții Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu și A. în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Agenția Națională a Funcționarilor Publici și pe pârâții Autoritatea Electorală Permanentă, Unitatea Administrativ Teritorială Giurgiu, Primarul Municipiului Giurgiu și A. în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 septembrie 2022.