ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3824/2021

Ședința publică din data de 18 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secția civilă, la data de 9 septembrie 2020, sub nr. x/2020 reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea Ciuc prin Primarul Municipiului Miercurea Ciuc, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, a solicitat anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 199 din 26.03.2020.

2.1. Hotărârea Tribunalului Harghita, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1036 din 4 noiembrie 2020, Tribunalul Harghita a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în esență că, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilă acestora se adreseaza exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, text legal care instituie o competență teritorială exclusivă.

Cum în cauză, calitate de pârât aparține Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub același număr de dosar.

2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 49 din 8 ianuarie 2021, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în esență că, sub aspectul stabilirii instanței competentă teritorial, calitatea de persoană juridică de drept public are relevanță procesuală doar în situația în care persoana în discuție se află pe o poziție supraordonată în raportul de drept administrativ dedus judecații, "căci numai într-o astfel de situație pârâtul este favorizat prin atribuirea competenței de judecare a procesului unei instanțe aflată cât mai aprope de sediul/domiciliul acestuia" - pct. 17 din Sentință.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În cauză, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea Ciuc a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, prin care a solicitat anularea Deciziei de soluționare a contestației nr. 199 din 26.03.2020, emisă de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantului instituție publică în categoria persoanelor vătămate prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente să judece cauza.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamantul Municipiul Miercurea Ciuc are calitatea de instituție publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

În plus, Înalta Curte are în vedere și dispozițiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 554/2004, normă juridică prin care a fost definită persoana vătămată, legiuitorul nefăcând nicio distincție în ce privește calitatea acesteia de persoană fizică/juridică sau instituție publică. Singura mențiune făcută de lege vizează vătămarea, vătămare ce trebuie sa rezulte din actul emis în regim de putere publică de către o autoritate publică.

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză are calitatea de instituție publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâtul având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de instituție publică.

Deși în prezenta cauză reclamantul acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o instituție publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Totodată nu este relevantă nici definiția noțiunii de beneficiar dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, în condițiile în care art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabilește competența în raport de calitatea reclamantului, iar în prezenta cauză, reclamantul nu este persoană juridică de drept privat, ci o persoană juridică de drept public.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincție între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 fiind norme de excepție sunt de strictă interpretare.

Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantei U.A.T. Municipiul Miercurea Ciuc și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripția teritorială a municipiului București.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul Municipiul Miercurea Ciuc, reprezentat prin Primar în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2021.