ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3910/2022

Ședința publică din data de 14 septembrie 2022

Deliberând asupra prezentei cauze, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data 27.03.2019 sub nr. x/2019, declinată spre competentă soluționare Curții de Apel Alba Iulia, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, solicitând anularea Deciziei nr. 1825/18.09.2018 emisă de pârât prin care s-a dispus măsura suspendării, pe o perioadă de o lună, a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc tip pariuri în cotă fixă pentru punctul de lucru situat în localitatea Greci, Str. x, jud. Tulcea, precum și anularea Deciziei nr. 2611/28.11.2018, reprezentând răspunsul prin care s-a respins plângerea prealabilă formulată împotriva Deciziei nr. 1825/18.09.2018.

Prin sentința nr. 60 din 23 iunie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. cu în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat în drept pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În esență, recurenta a invocat interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 151 alin. (3) H.G. nr. 111/2016 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009, raportat la dispozițiile art. 5 coroborat cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001.

Susține recurenta că dispozițiile art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016 nu sunt aplicabile în sensul reținut de către instanță, întrucât pentru aplicarea măsurii suspendării autorizațiilor de exploatare, este necesară îndeplinirea unei condiții esențiale ce ține de tipicitatea faptei prevăzute de lege: gravitatea faptelor constatate și a consecințelor ce decurg din acestea.

Astfel, în cazul dat, al aplicării în prealabil a sancțiunii contravenționale a avertismentului care presupune un pericol social redus, sancțiunea complementară aplicată în temeiul art. 151 alin. (3) H.G. nr. 111/2016 este disproporționată.

Considerente primei instanțe potrivit căreia gravitatea faptei ar fi una majoră, de vreme ce Comitetul de Supraveghere din cadrul ONJN a dispus măsura suspendării activității este greșită, întrucât temeinicia măsurii complementare de suspendare a activității trebuia raportată strict la sancțiunea contravențională a avertismentului aplicată, astfel că, deși fapta a fost de gravitate redusă, judecătorul fondului nu a analizat această chestiune prin prisma dispozițiilor art. 5 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 2/2001 și art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016.

În opinia recurentei, măsura complementară dispusă este și incompatibilă de drept cu sancțiunea principală a avertismentului, întrucât aceasta din urmă poate fi aplicată doar în funcție de consecințele produse, care trebuie să întrunească condiția unor consecințe grave.

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenta-reclamanta a supus controlului de legalitate Decizia nr. 1825/18.09.2018 și Decizia de soluționare a contestației nr. 2611/28.11.2018, emise de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Soluționând cauza, instanța a respins acțiunea găsind neîntemeiate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă.

Soluția primei instanțe reflectă interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale în raport de starea de fapt reținută, fiind însușită și de instanța de control judiciar.

Criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizând interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 151 alin. (3) H.G. nr. 111/2016 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a O.U.G. nr. 77/2009, raportat la art. 5 coroborat cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001, sunt nefondate.

Din probatoriul administrat în fața instanței de fond a rezultat că, recurenta-reclamantă a încălcat prevederile art. 150 alin. (1) lit. r) din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice, care dispun că:

"Organizatorii de jocuri de noroc au, în funcție de specificul activității de jocuri de noroc desfășurate, următoarele obligații: "(...); r) să nu permită accesul minorilor în locațiile în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, la mijloacele de joc sau la sistemele informatice care permit participarea la jocurile de noroc; (...)", faptă consemnată în Procesul-verbal nr. x/21.06.2018.

Astfel, în agenția de pariuri din localitatea Greci, jud. Tulcea, s-a permis intrarea unui minor care a jucat la un aparat de tip slot-machine (amplasat în incintă de o altă societate).

Prin Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x din 10.07.2018, societatea A. S.R.L. a fost sancționată cu avertisment, în temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001, pentru nerespectarea art. 151 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 111/2016.

Ulterior, prin decizia nr. 1825/18.09.2018, contestată, Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc a dispus suspendarea, pentru o perioadă de o lună a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc de tip pariuri în cotă fixă emisă în favoarea S.C. A. S.R.L., în temeiul art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016.

Împotriva deciziei nr. 1825/18.09.2018, recurenta reclamantă a formulat plângere prealabilă care a fost respinsă prin decizia nr. 2611/28.11.2018.

Contrar susținerilor recurentei - reclamante, măsura suspendării autorizației a fost dispusă cu respectarea prevederilor legale, respectiv art. 151 alin. (3) din H.G. nr. 111/2016, în temeiul cărora Comitetul de supraveghere din cadru ONJN are competența de a stabili dacă se impune și suspendarea autorizației pe o perioadă cuprinsă între 1 și 6 luni, ca o măsură complementară, alături de sancțiunea principală aplicată prin procesul-verbal de contravenție.

Este de observat că situația de fapt reținută în Decizia nr. 1825/18.09.2018 are la bază constatările din Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. x/10.07.2018, întocmit de ONJN și care nu a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, bucurându-se de prezumția de legalitate, veridicitate și executorialitate a actului administrativ.

Așadar, analiza legalității actelor administrative atacate pornește de la prezumția nerăsturnată că fapta reținută în sarcina reclamantei a fost comisă de aceasta în modalitatea în care a fost prezentată de organul constatator, atâta timp cât procesul-verbal de contravenție nu a fost atacat potrivit procedurii prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Recurenta-reclamantă susține fără temei că măsura complementară a suspendării autorizației de exploatare a jocurilor de noroc ar fi incompatibilă cu sancțiunea principală a avertismentului, care se aplică doar pentru fapte de o gravitate redusă.

Potrivit art. 151 alin. (3) H.G. nr. 111/2016, "Comitetul de Supraveghere poate dispune, în funcție de consecințele produse, măsura suspendării autorizației/autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc până la 6 luni, pentru fiecare mijloc de joc în parte sau pentru toate mijloacele de joc situate într-o locație ori pentru locația/locațiile specializată(e), precum și pentru domeniile/platformele operatorilor, în funcție de gravitatea faptelor constatate și a consecințelor ce decurg din acestea, pentru una dintre faptele prevăzute la alin. (1)."

Dispoziția legală nu distinge în funcție de natura sancțiunii principale aplicate anterior. Cu atât mai puțin se poate identifica vreo prevedere legală care să interzică aplicarea măsurii administrative complementare în situația contravenienților sancționați cu avertisment.

Or, în condițiile în care legiuitorul a lăsat la aprecierea organului competent ca odată cu constatarea faptei contravenționale să decidă dacă aplică și măsura suspendării autorizației de exploatare a jocurilor de noroc și să hotărască asupra duratei acesteia, judecătorul nu se poate substitui în atribuțiile Consiliului de Supraveghere al ONJN, procedând la reevaluarea măsurii aplicabile sau la reindividualizarea sancțiunii, câtă vreme, așa cum s-a stabilit de către instanța de recurs decizia constată o faptă contravențională incontestabilă și este legal emisă.

Recurenta realizează o suprapunere între fapta contravențională săvârșită și sancționată conform dispozițiilor art. O.G. nr. 2/2001 și sancțiunea administrativă aplicată de către Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) potrivit dispozițiilor art. 151 din H.G. nr. 111/2016.

Or, stabilind că aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție au intrat sub autoritate de lucru judecat, "gravitatea faptei constatate" nu mai poate fi reapreciată în această etapă, fiind evident că sancțiunea contravențională a avertismentului nu înlătură existența pericolului social, iar prin actul administrativ emis pericolul social a fost apreciat proporțional cu sancțiunea suspendării autorizației de jocuri de noroc operată pentru o perioadă de o lună.

Pe de altă parte, nu se poate susține cu temei că fapta săvârșită de reclamantă este una ce prezintă un grad de pericol social redus, în condițiile în care sunt implicați minori, persoane cu un grad ridicat de vulnerabilitate cărora, iar faptul că sancțiunea aplicată a fost aceea a avertismentului, nu înseamnă că Comitetul de supraveghere din cadru ONJN nu putea stabili și măsura suplimentară a suspendării autorizației.

Înalta Curte reamintește că, potrivit art. 7 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2009, "Accesul minorilor în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc, precum și participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise".

În același timp, art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea ONJN și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 77/2009 dispune că:

"în activitatea sa, Oficiul urmărește respectarea următoarelor principii: [...] b) protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc;"

Tot astfel, în conformitate cu art. 10 alin. (3) pct. (i) din O.U.G. nr. 77/2009, "Activitatea economică reprezentată de jocurile de noroc, astfel cum acestea sunt definite la alin. (1) lit. a) - p), se va desfășura în condițiile elaborării și implementării, prin intermediul normelor de aplicare a prezentei legi și a altor reglementări specifice, a unui cadru de reglementare și supraveghere a furnizării și consumului de jocuri de noroc tradiționale și la distanță, cu condiția respectării principiilor privitoare la: (...); (i) protecția minorilor și prevenirea accesului acestora la aceste tipuri de jocuri de noroc; (...)."

Prin Decizia nr. 1825/18.09.2018 nu a fost modificată sancțiunea contravențională dispusă prin procesul-verbal de contravenție nr. x/10.07.2018, iar analiza dispozițiilor legale în baza cărora se realizează individualizarea faptei contravenționale, excedează competenței acestei instanțe.

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 60 din 23 iunie 2020 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 septembrie 2022.