ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3846/2022

Ședința publică din data de 6 iulie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului național de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecința decontării acestui serviciu.

Prin sentința civilă nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă cererea formulată de societatea S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Au fost obligați pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului Național de oncologie - subprogramul de radioterapie cu consecința decontării acestui serviciu.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond au formulat recurs Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

3.1 Ministerul Sănătății a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței și, ulterior rejudecării, respingerea acțiunii.

Motivele recursului au fost expuse în cererea de exercitare a căii de atac, depuse la dosarul cauzei .

3.2 Casa Națională de Asigurări de Sănătate a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, după rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Motivele recursului au fost expuse în cererea de exercitare a căii de atac, depuse la dosarul cauzei .

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate cu consecința menținerii hotărârii primei instanțe.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința atacată, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, în limitele și pentru motivele ce vor fi arătate în continuare, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtelor la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului național de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecința decontării acestui serviciu.

Prin sentința atacată, a fost admisă cererea formulată de reclamantă și au fost obligați pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului Național de oncologie - subprogramul de radioterapie cu consecința decontării acestui serviciu.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta A. S.R.L. este un spital de oncologie și o clinica privată cu sediul în Cluj Napoca care acordă tratamente de radioterapie bolnavilor de cancer inclusiv radioterapie stereotactică.

Având în vedere că acest tratament cu radioterapie stereotactică nu este inclus în Programul Național de Oncologie cu consecința decontării acestui serviciu, reclamanta a realizat demersuri administrative pentru realizarea acestui deziderat.

Potrivit art. 49 din Legea 95/2006 elaborarea programelor naționale are la bază următoarele obiective: rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate în conformitate cu strategia națională de sănătate, utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru îndeplinirea obiectivelor și indicatorilor aprobați, fundamentarea programelor pe nevoile populației evidențiate din data obiective și asigurarea concordanței cu politicile, strategiile și recomandărilor instituțiilor și organizațiilor în domeniu.

Astfel, programele naționale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătății cu participarea C.N.A.S., iar conform Secțiunii B din Anexa la H.G. nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate, unul din obiectivele programului național de oncologie este radioterapia bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

Observând Ordinul C.N.A.S. nr. 245/2017, radioterapia stereotactică nu este inclusă în serviciile de radioterapie acordate bolnavilor cu afecțiuni oncologice. Acest lucru este recunoscut și de către pârâți, care nu neagă necesitatea includerii acestei subprogram de radioterapie în programul național, fiind depus de către Ministerul Sănătății corespondența cu reprezentanții comisiei de oncologie privind oportunitatea includerii tratamentului prin radioterapie stereotactică între activitățile programului național de oncologie, comisia fiind de acord cu includerea, arătând tipurile de cancer pentru care această metodă este indicată și propunându-se continuarea demersurilor administrative.

De asemenea, rezultă că a fost aprobat pentru un număr de pacienți efectuarea procedurilor pentru radioterapie stereotactică în străinătate, situație posibilă, de altfel, prin O.U.G. nr. 28/2003 și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 50/2004.

În condițiile în care reclamanta a arătat că oferă aceste servicii de tratament oncologic prin radioterapie stereotactică, că în perioada stării de urgență a acordat tratament unui număr de 23 de pacienți oncologici, iar după stabilirea stării de alertă, a acordat tratamente unui număr de 106 pacienți oncologici, concluzia este că această tehnică de radioterapie este necesară, că se efectuează în beneficiul pacienților oncologici asigurați în sistemul național de asigurări de sănătate și, prin urmare, includerea acestui tratament de radioterapie stereotactică în subprogramul de radioterapie din Programul Național Oncologic este în consonanță cu obiectivele stabilite în art. 49 al Legii nr. 95/2006.

În acest sens, statul ar sprijini pacienții cu afecțiuni oncologici asigurați în sistemul național, protejând dreptul acestora la viață și sănătate și ar înlătura neajunsurile legate de deplasarea acestor pacienți în străinătate, în condițiile în care există persoane juridice române care furnizează astfel de servicii medicale de specialitate.

Pe de altă parte, ar înlătura și discriminarea între furnizorii de serviciu medicale din țară și cei din afara țării, atât timp cât autoritățile naționale procedează la decontarea acestor servicii de radioterapie efectuate în afara țării.

Evident, decizia includerii acestor servicii trebuie să fie susținută în baza Ghidului și protocolului de practică medicală, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (1) lit. g) și art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 90/2006, dar, cu toate acestea, acțiunea este întemeiată pentru că demersurile administrative în acest sens trenează la nivelul Ministerului Sănătății și a C.N.A.S., iar acest tratament face parte din cadrul serviciilor de radioterapie și pe plan european, fapt care conduce la necesitatea asigurării concordanței cu programele naționale de sănătate ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Or, atât timp cât acest tratament de radioterapie se efectuează în prezent în baza ghidurilor internaționale, fapt recunoscut de către Ministerul Sănătății și C.N.A.S., care au aprobat pentru unii pacienți decontarea acestui tratament, curtea de apel a apreciat că tratamentul cu radioterapie stereotactică poate fi inclus și decontat în cadrul Programului Național de Oncologie.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a prevederilor Legii nr. 95/2006.

Astfel, Înalta Curte reține că obiectul acțiunii deduse judecății îl constituie obligarea autorităților pârâte la includerea tratamentului de radioterapie stereotactică în cadrul Programului național de oncologie - Subprogramul de radioterapie, cu consecința decontării acestui serviciu, dat fiind refuzul nejustificat al acestora, în sensul Legii nr. 554/2004.

Înalta Curte constată, însă, că autoritățile recurente nu au printre atribuțiile prevăzute de actul normativ sus menționat includerea unor anumite tratamente în programele naționale de sănătate - potrivit art. 51 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, structura, obiectivele și orice alte condiții și termene necesare implementării și derulării programelor naționale de sănătate se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Aceasta înseamnă că nu există un refuz nejustificat al CNAS și Ministerului Sănătății de a include tratamentul de radioterapie stereotactică în cadrul Programului național de oncologie, în condițiile în care aceste autorități nu aveau o asemenea atribuție potrivit legii și, deci, nu puteau exprima explicit, cu exces de putere, voința de a nu rezolva cererea intimatului-reclamant.

Nu prezintă relevanță în raport cu obiectul acțiunii deduse judecății susținerile intimatului potrivit cărora CNAS și Ministerul Sănătății ar deține "rolurile centrale și fundamentale în procesul de elaborare și implementare a programelor naționale" în temeiul prevederilor art. 51 și 56 din Legea nr. 95/2006. Aceasta întrucât participarea celor două autorități la elaborarea programelor naționale de sănătate și îndrituirea Ministerului Sănătății de a le propune Guvernului spre aprobare nu înseamnă că acestea dețin și puterea decizională de aprobare a conținutului respectivelor programe, iar cererea de chemare în judecată nu are ca obiect și obligarea CNAS și Ministerul Sănătății la îndeplinirea atribuțiilor prevăzute expres de lege.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Va casa în parte sentința atacată și rejudecând, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței, în condițiile în care Guvernul României nu a formulat cerere de recurs împotriva acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței civile nr. 199/2021 din 1 iulie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată și rejudecând:

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 iulie 2022.