ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3834/2022

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată la data de 01.10.2020 pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2020, și modificată prin cererea depusă la data de 24.11.2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Calificări, anularea/modificarea răspunsului privind soluționarea plângerii prealabile nr. x/A/18.09.2020; modificarea/anularea actelor administrative emise de intimată sub nr. x/13.08.2020, nr. y/28.07.2020 și nr. 5439/28.07.2020; obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a desfășura activități specifice, conform certificatului de evaluator de competențe profesionale seria x nr. x din 24.02.2015, respectiv în ocupațiile în care a fost certificat de Autoritatea Națională pentru Calificări anterior apariției OMEN nr. 3629/2018; obligarea pârâtei la plata venitului lunar mediu brut realizat în anul 2019, în valoare de 2431,93 RON, începând cu data încetării dreptului său de a efectua evaluări în calitate de evaluator mecanic auto și vulcanizator. De asemenea, reclamantul A. a solicitat suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă a cauzei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 1/2021 din 25 ianuarie 2021, Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii; A respins excepția prematurității acțiunii; A respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului; A respins acțiunea, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Calificări; A respins cererea de chemare în judecată a altei persoane formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu reclamantele - intervenient forțat B. S.R.L. și C. S.R.L.; A respins cererea de suspendare a executării notificărilor nr. x/28.07.2020 și nr. y/28.07.2020, a adresei nr. x/13.08.2020 și a răspunsului la plângerea prealabilă nr. x/A/13.08.2020.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea recursului arată că în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost lămurit prin Decizia 36/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocă nelegalitatea actelor administrative individuale constând în notificările nr. x/28.07.2020 și nr. y/28.07.2020, acestea fiind emise cu încălcarea cerințelor legale referitoare la cuprinsul actului administrativ, respectiv nu conțin motivele de fapt, temeiurile de drept și posibilitatea contestării. Astfel, arată că ambele notificări au aceeași motivare în fapt și în drept a obligației instituite în sarcina centrelor de evaluare B. și C. S.R.L., de a desemna și depune documente pentru un alt evaluator de competențe profesionale certificat, specialist în domeniul ISCED (Clasificarea internațională standard a educației) Construcții de mașini, manufacturare și construcții, dovedit prin diplomă de studii univeristare, întrucât recurentul-reclamant deține diploma de licență obținută în domeniul "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Științe sociale, afaceri și drept." Cu privire la motivarea în drept a actelor administrative atacate s-a invocat respectarea prevederilor art. 9 lit. a) și b) din Procedură, art. 3 lit. d) din Metodologie, art. VIII pct. 6 2 lit. e) și f) din Instrucțiune și a criteriului Resurse umane și materiale. Consideră că este prejudiciat direct prin aceste notificări care au dus la desemnarea de către cele două centre a altor evaluatori în locul său, cu consecința pierderii dreptului de a realiza venituri. Precizează că potrivit art. 1 alin. (2) din C. civ., constituie izvoare ale dreptului civil uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile referitoare la situații asemănătoare, astfel că, întrucât în România nu a fost adoptat un cod administrativ (fiind adoptate, prin H.G. nr. 1360/2008, numai Tezele prealabile ale proiectului unui asemenea cod) devin aplicabile prevederile Codului de procedură fiscală, singurul cod în care este reglementat conținutul actului administrativ fiscal, respectiv art. 49 alin. (3) și art. 46 alin. (2). Critică faptul că instanța de fond a reținut că prin notificări, ANC a dispus înlocuirea sa, întrucât studiile sale nu se încadrează în domeniul ISCED "Construcții de mașini, manufacturare și construcții", deși art. 3 alin. a) din Metodologia pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629/2018, prevede că: "a) (…) Domeniile ISCED sunt următoarele: Educație; Arte și Științe Umaniste; Științe sociale, Jurnalism și Comunicare; Afaceri, Administrație și Drept; Științele naturii, Matematică și Statistică; Tehnologia Informației și Comunicațiilor; Inginerie, Industrie Prelucrătoare și Construcții; Agricultură, Silvicultură, Piscicultură și Științe Veterinare; Sănătate și Asistență Socială; Servicii", recurentul-reclamant invocând caracterul de normă specială a acestor prevederi și solicitând aplicarea lor. Susține că din examinarea dispozițiilor de mai sus reiese că niciunul din domeniile menționate în notificări nu este prevăzut de art. 3 alin. a) al metodologiei, așa încât motivul de fapt invocat în cele două notificări nu este real, sens în care solicită anularea celor două notificări ca fiind nelegale, întrucât lipsește motivarea în fapt a acestora. Precizează că invocă nelegalitatea celor două notificări și solicită anularea lor și pentru nemotivarea acestora în drept. Astfel, temeiul de drept arătat în ambele notificări constă în "respectarea prevederilor art. 9 lit. a) și b) din Procedură, art. 3 lit. d) din Metodologie, art. VIII pct. 6 2 lit. e) și f) din Instrucțiune și ale Criteriilor - criteriul Resurse umane și materiale." Arată că prevederile invocate nu au nicio legătură cu motivul de fapt al notificărilor, cu excepția art. 3 lit. d) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629/2018, conform căruia "Poate participa la selecția pentru obținerea calității de evaluator de competențe profesionale orice persoană interesată care îndeplinește, cumulativ, următoarele criterii: (...) d) a participat în ultimii 4 ani la programe de formare profesională continuă în domeniul educațional în care are specializarea (minimum 40 de ore)", ceea ce nu are nicio legătură cu domeniile studiilor superioare invocate ca motiv de fapt. Consideră astfel, că motivul de drept invocat (art. 3 lit. d) este străin de motivul de fapt, nefiind aplicabil în speță, în condițiile în care recurentul-reclamant nu a contestat vreo împiedicare de participare la selecția pentru obținerea calității de evaluator. Invocă nelegalitatea celor două notificări și din perspectiva faptului că acestea se referă la "evaluator certificat", iar art. 2 alin. (3) din Metodologie se referă la "evaluatori înscriși în Registru", respectiv în Registrul național al evaluatorilor de competențe profesionale, între aceste noțiuni existând deosebiri esențiale din punct de vedere al procedurii de parcurs pentru dobândirea acestor calități. De asemenea, susține că notificările nu conțin mențiunea posibilității de a fi atacate, mențiune obligatorie, ceea ce dovedește nelegalitatea acestora și imposibilitatea instanțelor de judecată de a efectua controlul judecătoresc. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., arată că dispoziția tranzitorie de la art. 25 din Metodologie a avut drept scop menținerea activității centrelor de evaluare prin continuarea prestării serviciilor de către evaluatorii autorizați anterior emiterii Ordinului nr. 3629/2018, această activitate urmând a fi desfășurată până la următoarea autorizare a centrelor, această din urmă susținere, preluată din susținerile intimatei, constituind o adăugare la lege, întrucât ordinul în discuție nu prevede o asemenea situație. Consideră că interpretarea corectă a art. 25 alin. (2) din Metodologie este aceea că în termen de maxim 60 de zile centrele trebuiau să facă cererea de înscriere a evaluatorilor și că după expirarea acestui termen, evaluatorii nu mai pot fi înscriși automat în baza cererii centrului, ci numai după parcurgea procedurii prevăzute de art. 3 alin. a) din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629/2018. Prin urmare, consideră că instanța de fond a aplicat greșit alin. (2) al art. 25 din Metodologie, întrucât acest articol nu prevede o limită de timp în care centrele pot desfășura activitate cu evaluatorii înscriși în Registru ca fiind până la următoarea autorizare, iar această adăugare la lege a generat soluția instanței, conform căreia ANC are dreptul de a cenzura experții și de a nu le recunoaște un drept pe care îl au în temeiul înscrierii în Registru, în condițiile în care respectivele condiții sunt impuse de reglementări care au intervenit ulterior înscrierii acestora în registrul evaluatorilor de competențe profesionale și trebuie îndeplinite numai de către cei care solicită evaluarea și certificarea, respectiv înscrierea în registru. Invocă teoria drepturilor câștigate și imposibilitatea anulării acestui drept prin acte administrative în afara condițiilor prevăzute de lege. Precizează că a dobândit calitatea de expert în baza art. 25 și art. 11 din Ordinul nr. 3629/2018, fiind înscris în Registru, iar excluderea sa din registru și lipsirea sa de dreptul de a profesa ca evaluator în domeniul pentru care este înscris poate avea loc numai în condițiile art. 24 din același ordin, situație de fapt inexistentă în cauză și care nici nu este invocată de către partea adversă ca temei al respingerii dreptului său. Mai arată că înscrierea sa în registru a fost făcută de ANC în temeiul art. 25 alin. (2) din Metodologie, în baza cererii centrului de evaluare unde funcționa ca evaluator la apariția Ordinului nr. 3629/2018; cererea centrului a fost motivată de faptul că făcuse evaluări în domeniile mecanic auto și mecanic vulcanizator, în baza certificatului de evaluator de la dosar, emis urmare a dovedirii îndeplinirii condițiilor cerute înainte de apariția Ordinului nr. 3629/2018. Susține că are competențe în cele două domenii, iar documentele ce le atestă sunt menționate de ANC în Registrul evaluatorilor, ce are valoarea unui înscris autentic. Astfel, arată că la rubrica 5 a registrului este menționat domeniul ISCED în care este competent a face evaluări (domeniu 7 "Inginerie, producție și construcții"), care cuprinde la 7.1.6 și ocupațiile pentru care a fost respins prin cele două notificări, iar la rubrica 9 "Data expirării" nu este făcută nicio mențiune, deși la alți evaluatori sunt trecute date ale expirării. Date fiind aceste aspecte, precizează că registrul dovedește, cu forța înscrisului autentic, că: este competent a efectua evaluări în domeniul ISCED 7.1.6.; are studii și practică în domeniul auto; a fost și a rămas înscris în registrul evaluatorilor de competențe profesionale ca evaluator în domeniul "Inginerie, producție și construcții (ISCED 2013F)", care acoperă ocupațiile pentru care a fost eu propus ca evaluator, dar refuzat de ANC, fiind specialist în acest domeniu; în 1987 a absolvit Școala militară de maiștri și subofițeri specializarea "subofițeri auto", studii militare care i-au fost echivalate în condițiile Legii nr. 30/1990 și a H.G. nr. 521/1990, cu "tehnolog prelucrări la rece, proiectant în industria construcțiilor de mașini"; din 2017 până în 24.09.2020 a condus 98 de procese de evaluare pentru calificarea "mecanic auto", conform adeverinței nr. x/24.09.2020 eliberate de Centrul de evaluare din cadrul C. S.R.L., iar din 2017 până în 2020 a condus 62 procese de evaluare pentru calificarea "mecanic vulcanizator", conform adeverinței nr. x din 29.09.2020, eliberate de Centrul de evaluare din cadrul B. S.R.L., iar la data emiterii notificărilor această competență nu era expirată. În acest sens invocă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituția României și faptul că este eronată interpretarea intimatei conform căreia dreptul său legal de a exercita prerogativele de evaluator, dobândite în condițiile legii, poate fi anulat prin efectul unor acte administrative emise de ANC. Susține că ANC avea posibilitatea să revoce înscrierea sa în registru ca evaluator în domeniul 7.1.6. și să completeze la rubrica "Data expirării" data la care a fost operată revocarea, dar, cu toate acestea, a procedat la nerecunoașterea propriului său act (registrul) cu ocazia reautorizării celor două centre. Mai arată că prin înscrierea sa în registru ca evaluator în domeniul ISCED 7.1.6. și prin neexpirarea acestei competențe, are aceleași drepturi și obligații ca un evaluator înscris în registru urmare a parcurgerii procedurii prevăzute de aceeași Metodologie. De asemenea, menționează că dreptul său de a profesa ca evaluator este un veritabil drept la muncă, sens în care invocă art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 privind dreptul la muncă, criticând argumentul instanței de fond în sensul că, în cadrul reevaluării, pârâta a constatat neîndeplinirea de către reclamant a prevederilor art. 3 lit. a) din Ordin și a solicitat centrelor de evaluare să desemneze alt evaluator. Consideră că acest considerent este eronat, întrucât reevaluarea are loc conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordinul nr. 3629/2018, respectiv pe baza unui interviu și a portofoliului profesional ce cuprinde dovezi privind activitatea de evaluator, or, în cauză, intimata nu a desfășurat o asemenea activitate, iar pe de altă parte, argumentul anterior arătat a fost susținut de către pârâtă.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Calificări a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală. În motivare arată că a realizat proiectul de ordin al ministrului educației naționale privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, care a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3629/2018, modificat și completat prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 5695/2018. Menționează că un evaluator poate fi utilizat de către un Centru de evaluare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale numai dacă este certificat de către ANC și este înscris în Registru. În acest sens, arată că noua Metodologie contribuie la asigurarea calității procesului de educație și formare profesională continuă a adulților și asigură transparentizarea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare a evaluatorilor de competențe profesionale, a evaluatorilor de evaluatori și a evaluatorilor externi, creând un cadru unitar în educația și formarea profesională continuă a adulților. Apreciază că sunt nefondate susținerile recurentului-reclamant în sensul că odată dobândită calitatea de evaluator, aceasta este definitivă, fără a se mai putea impune noi condiții pentru a păstra certificarea ca evaluator. Precizează că recurentul-reclamant deține diplomă de licență obținută în domeniul "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Științe sociale, afaceri și drept". Mai arată că la data intrării în vigoare a OMEN nr. 3629/2018, toate Centrele dețineau autorizații valide emise de către ANC și pentru ca acestea să nu piardă un drept câștigat și pentru a nu le bloca activitatea, deoarece mulți evaluatori nu îndeplineau criteriul respectiv, în Metodologia aprobată prin ordinul mai sus menționat s-a introdus Capitolul VII - Dispoziții tranzitorii și finale, art. 25 alin. (1), cu următorul conținut: "Evaluatorii de competențe profesionale din cadrul centrelor, care la data intrării în vigoare a acestei metodologii sunt aprobați de către ANC, au dreptul să fie înscriși automat în Registru". Intimata-pârâtă susține că cererea de recurs nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 17 iunie 2021, în ceea ce privește soluția dată cererii de suspendare executare, și la data de 2 iunie 2022, în ceea ce privește soluția dată acțiunii în anulare, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs 2.1. Argumente de fapt relevante Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune, ulterior modificată, prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Calificări, anularea/modificarea răspunsului privind soluționarea plângerii prealabile nr. 5793/A/18.09.2020; modificarea/anularea actelor administrative emise de intimată sub nr. x/13.08.2020, nr. y/28.07.2020 și nr. 5439/28.07.2020; obligarea pârâtei să-i recunoască dreptul de a desfășura activități specifice, conform certificatului de evaluator de competențe profesionale seria x nr. x din 24.02.2015, respectiv în ocupațiile în care a fost certificat de Autoritatea Națională pentru Calificări anterior apariției OMEN nr. 3629/2018; obligarea pârâtei la plata venitului lunar mediu brut realizat în anul 2019, în valoare de 2431,93 RON, începând cu data încetării dreptului său de a efectua evaluări în calitate de evaluator mecanic auto și vulcanizator; suspendarea executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă a cauzei. Cu titlu prealabil, se constată că modalitatea de soluționare de către instanța de fond a excepțiilor lipsei calității procesuale active, inadmisibilității acțiunii raportat la cererea de anulare a răspunsului la plângerea prealabilă și prematurității acțiunii nu a fost criticată prin motivele de recurs, astfel că acestea au intrat în puterea de lucru judecat. Tot cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a formulat cerere de recurs și cu privire la soluția dată de către instanța de fond cererii de suspendare a executării actelor administrative atacate până la soluționarea definitivă a cauzei, recursul cu privire la cererea de suspendare a executării fiind soluționat definitiv prin decizia nr. 3758 din 17 iunie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în prezentul dosar. 2.1.1. În ceea ce privește excepția de nelegalitate a notificărilor nr. x/28.07.2020 și nr. y/28.07.2020 emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Calificări, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente: Excepția de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, cum este cel din speță, poate fi invocată în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: "Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu ori la cererea părții interesate". Înalta Curte reține că, raportat la dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate reprezintă un mijloc procesual de apărare, ce poate fi invocat în cadrul unui proces deja început, indiferent de obiectul acestuia, fiind o formă de control judecătoresc al legalității actului administrativ diferită de acțiunea directă în contencios administrativ, prin care se tinde la anularea actului emis de o autoritate publică. În prezenta cauză, recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu acțiunea în anularea notificărilor nr. x/28.07.2020 și nr. y/28.07.2020, emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Calificări, iar ulterior, prin cererea de recurs recurentul-reclamant a invocat excepția de nelegalitate a acelorași acte administrative. În virtutea principiului "electa una via non datur recursus ad alteram", ("odată aleasă o cale nu se mai poate recurge la alta") Înalta Curte reține că examinarea legalității unui act administrativ pe calea excepției de nelegalitate, în cadrul procesului având ca obiect anularea aceluiași act, este inadmisibilă, cele două căi de examinare a legalității actelor administrative excluzându-se reciproc. Prin urmare, Înalta Curte constată inadmisibilitatea excepției de nelegalitate a notificărilor nr. 5438 și nr. 5439 din 28.07.2020, emise de către intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Calificări, urmând ca, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, să o respingă ca atare. 2.1.2. Pe fondul cauzei, în ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a fost invocat în mod formal, fără a fi aduse argumente prin care să se susțină că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, pentru ca instanța de recurs să procedeze la analizarea acestora. Astfel, simpla trimitere formală, cu caracter general, la un motiv de casare, nu este suficientă pentru a fi analizat de către instanța de recurs, în lipsa unor argumente concrete care să-l susțină. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, având în vedere intrarea în vigoare a Metodologiei pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, din 02.05.2018, aprobate prin OMEN nr. 3629/2018, Ministerul Educației și Cercetării prin Autoritatea Națională pentru Calificări a solicitat societăților C. S.R.L. și B. S.R.L., prin notificările nr. x/28.07.2020 și nr. y/28.07.2020, completarea dosarului de autorizare, respectiv depunerea documentelor necesare pentru un alt evaluator în locul reclamantului A., dat fiind faptul că acesta deține diplomă de licență în specialitatea "Geografie", care se încadrează în domeniul ISCED "Științe sociale, afaceri și Drept", și nu în domeniul educațional ISCED "Construcții de mașini, manufacturare și construcții". Cerința ca evaluatorii să fie specialiști în domeniul educațional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare, a fost introdusă prin Metodologia pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018. Conform art. 3 lit. a) din Metodologie: "Poate participa la selecția pentru obținerea calității de evaluator de competențe profesionale orice persoană interesată care îndeplinește, cumulativ, următoarele criterii: a) este specialist în domeniul educațional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare." Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Metodologia pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018: "(1) Poate participa la selecția pentru obținerea calității de evaluator de evaluatori orice persoană interesată care îndeplinește, cumulativ, următoarele criterii: a) este specialist în domeniul educațional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare (...)". În susținerea demersului său judiciar, recurentul-reclamant se prevalează de dispoziția tranzitorie de la art. 25 alin. (1) din OMEN nr. 3629/2018, conform căreia: "(1) Evaluatorii de competențe profesionale din cadrul centrelor, care la data intrării în vigoare a acestei metodologii sunt aprobați de către ANC, au dreptul să fie înscriși automat în Registru". Or, norma de mai sus, având caracter tranzitoriu, nu poate determina decât apariția unor efecte, de asemenea, tranzitorii, motiv pentru care este nefondată susținerea recurentului-reclamant în sensul că în baza acestei norme avea dreptul să fie automat înscris în Registru, fără a putea fi scos ulterior din acest Registru, în condițiile în care este evident că o asemenea normă era necesară pentru evitarea perturbării activității Centrelor de evaluare a competențelor, ca urmare a introducerii unor noi condiții pentru obținerea calității de evaluator și diminuării numărului acestora cu evaluatorii care nu mai îndeplineau noile condiții. Prin urmare, nu poate fi validată susținerea recurentului-reclamant în sensul că nu putea fi eliminat din Registru decât în condițiile art. 24 din OMEN nr. 3629/2018, câtă vreme acest articol se referă la o culpă a experților în evaluare, care are drept consecință excluderea lor din Registru, fără dreptul de reînscriere, iar dispozițiile art. 25 din același ordin, aplicabile în situația evaluatorilor de competențe profesionale din cadrul centrelor care, la data intrării în vigoare a metodologiei, erau aprobați de către ANC, sunt dispoziții tranzitorii. În esență, recurentul-reclamant este nemulțumit de reevaluarea condițiilor pentru obținerea calității de evaluator, care s-a făcut în urma intrării în vigoare a Metodologiei pentru stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și evaluatorilor externi, aprobată prin OMEN nr. 3629/2018. Astfel, în condițiile în care legiuitorul a ales să modifice condițiile pentru obținerea calității de evaluator, respectiv să solicite dovedirea calității de specialist în domeniul educațional ISCED solicitat, dovedit prin diplomă de studii universitare, condiție pe care recurentul-reclamant nu o îndeplinea, în mod corect a reținut prima instanță că noile condiții prevăzute în Ordinul nr. 3629/2018 trebuiau respectate cu ocazia reautorizării și nu se poate valida interpretarea reclamantului, în sensul că odată dobândită calitatea de evaluator aceasta ar fi definitivă, din moment ce potrivit art. 11 alin. (2) din Ordin prevede că "certificarea ca expert în evaluare și certificare are o valabilitate de 4 ani și se poate reînnoi, la cererea persoanei interesate, în urma parcurgerii unui proces de reevaluare", or, tocmai în cadrul acestei reevaluări pârâta a constatat neîndeplinirea de către reclamant a prevederilor art. 3 lit. a) din Ordin și a solicitat centrelor de evaluare să desemneze un alt evaluator. Cu alte cuvinte, dată fiind modificarea cerințelor pentru obținerea calității de evaluator, intimata-pârâtă a procedat în mod corect la verificarea îndeplinirii de către evaluatorii înscriși în Registru a noilor condiții cerute de lege. Dincolo de aceste aspecte, nici simpla omisiune a înscrierii datei expirării calității de evaluator a recurentului-reclamant în Registru nu poate avea semnificația expusă de către acesta, în condițiile în care OMEN nr. 3629/2018, la art. 11 alin. (2) din Ordin, prevede că certificarea ca expert în evaluare și certificare are o valabilitate de 4 ani și se poate reînnoi, la cererea persoanei interesate, în urma parcurgerii unui proces de reevaluare. Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei. 2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1/2021 din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,