ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3273/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1306 din 25.11.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș, s-a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, s-a respins cererea formulată de către reclamantul A. - Întreprindere Individuală, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție În Agricultură - Centrul Județean Maramureș, ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. - Întreprindere Individuală a formulat recurs, solicitând instanței rejudecarea dosarului, întrucât a concesionat terenul pe perioada de 5 ani pentru al pășuna și în niciun caz nu este permis a se face defrișări, întrucât terenul face parte din Parcul National Munții Maramureșului.

În ședința de judecată din data de 24 martie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecării recursului în sensul dispozițiilor art. 412 alin. (2) C. proc. civ., pentru lipsa de stăruință a părților în judecarea pricinii.

Prin decizia civilă nr. 1143/2021 din 20 octombrie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a constatat ca intervenită perimarea cererii de recurs formulat de reclamantul A. Întreprindere Individuală, împotriva sentinței civile nr. 1.306 din 25.11.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A. Întreprindere Individuală solicitând admiterea recursului motivat de faptul că pe parcursul anului 2020 din cauza pandemiei SARS COV 2 au fost generate o serie de probleme care au condus la imposibilitatea continuării procesului.

Initmata-pârâtă Agenția de Plăți și intervenție pentru Agricultură - Centru Județean Mureș a fomulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința de judecată, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ.

(2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a norme/or de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva-modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În ceea ce îl privește pe recurent, prin rezoluția din 17.12.2021, materializată prin asdresa emisă la 17 decembrie 2021 și comunicată la data de 31.12.2020 i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

În aceste condiții recurentul avea obligația să se conformeze obligației instituite de către instanța de recurs, privind plata taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x ds. recurs, recurenta-reclamantă nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva deciziei civile nr. 1143/2021 din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva deciziei civile nr. 1143/2021 din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2022.