ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3269/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, a contestat Dispoziția nr. 21378/16 ianuarie 2020 emisă de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, solicitând anularea acesteia.

Prin sentința civilă nr. 72/2020 din 14 iulie 2020, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestatia formulată de reclamantul A., aflat în Penitenciarul Brăila, în contradictoriu cu instituția pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor având ca obiect, anulare act administrativ dec. nr. 21378/16.01.2020, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 72/2020 din 14 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. precizând prin această cerere că va prezenta motivele de recurs direct în fața instanței de judecată.

Intimata-pârâtă Administrația Națională a Penitenciarelor a fomrulat întâmpinare la cererea de recurs, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității cererii de recurs pentru nemotivare, iar pe fondul recursului a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Examinând excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu în ședința de judecată, asupra căreia trebuie să se pronunțe cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "(l) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 C. proc. civ. (2) In cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a norme/or de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispozițiile art. 33 alin. (1) din același act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva-modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurenta nu a folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menționată.

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentului de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În ceea ce îl privește pe recurent, prin rezoluția din 11.09.2020, materializată prin asdresa emisă la 11 septembrie 2020 și comunicată la data de 06.10.2020 i s-a pus în vedere recurentului-reclamant să indice motivele de casare și înraport cu acestea în temeiul art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 să achite taxa judiciară de timbru aferentă.

În aceste condiții recurentul avea obligația să se conformeze obligației instituite de către instanța de recurs, privind plata taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deși a fost legal citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului promovat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la fila x ds. recurs, recurentul-reclamant nu a respectat cerința prevăzută de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 197 din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 72/2020 din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 72/2020 din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2022.