ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3257/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3257/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 7 iunie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 04.03.2020, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, a solicitat instanței să constate ca nelegale si netemeinice concluziile Raportului de evaluare nr. x/11.02.2020 si, pe cale de consecința, a se constata ca nu s-a aflat în conflict de interese în perioada 23.06.2016 - 02.09.2019, cu plata cheltuielilor.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 90/2020 din 23 iulie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate și în consecință a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/11.02.2020 emis de pârâta și a obligat pârâta la plata, în favoarea reclamantei A., a sumei de 2.070 RON, cheltuieli de judecată, respectiv contravaloare onorar avocat și taxă judiciară de timbru.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii introductive de instanță.
În drept, recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.
În susținerea cererii de recurs, recurenta a apreciat că raționamentul instanței de fond, în baza căruia și-a fundamentat soluția, este nelegal, în vădită contradicție cu dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Cu privire la cazul de incompatibilitate generat de deținerea simultană a funcție de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Fizeșu Gherlii, jud. Cluj și a funcției contractuale de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în mod greșit, instanța de fond a apreciat că, în speță, nu sunt întrunite condițiile legale pentru existenta cazului de incompatibilitate, motivând că nu există nicio probă din care să rezulte că, în perioada în care a deținut funcția de consilier local, reclamanta ar fi fost angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local.
Nu pot fi primite cele reținute de instanța de fond, având în vedere următoarele considerente:
În speța dedusă judecății, ne aflăm în situația în care starea de incompatibilitate a intimatei-reclamante derivă din deținerea simultană a funcției de consilier local în cadru Consiliului Local al comunei Fizeșu Gherlii, jud. Cluj și a funcției contractuale de asistent personaj, angajată cu contract individual de munca în cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Potrivit celor comunicate de Primăria comunei Fizeșu-Gherlii, prin adresele nr. x/29.09.2016, nr. y/06.02.2017 și nr. x, Contractul individual de muncă nr. x/01.01.2006/2009 a fost încheiat între Consiliul local Fizeșu Gherlii reprezentat prin primar și A., având ca obiect angajarea persoanei evaluate pe perioada nedeterminată ca as/sten/personal pentru B. în baza certificatului de încadrare în grad de handicap.
Așa cum rezultă din cuprinsul Organigramei aparatului de specialitate al Primarului comunei Fizesu Gherlii, reprezentată de Anexa 1 la Hotărârea nr. 25 din 21.06.2018 comunicată chiar de către Primăria comunei Fizesu Gherlii prin adresa cu nr. x/06.02.2017 și din Statul nominal de personal, doamna A. a exercitat începând cu data de 01.03.2019 (conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.01.2006/2009, cap. I. Durata contractului) funcția contractuală de asistent personal.
Totodată, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, Serviciul Municipal Gherla, a transmis prin adresa nr. x/05.04.2019 ca persoana evaluată a obținut venituri din salarii în perioada 2016/2019 și alte venituri în anul 2018 în plus, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, plata indemnizației lunare ce se cuvin asistenților personali se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav, aceștia având totodată obligația legală de a angaja și salariza asistentul personal.
Recurenta susține că din înscrisurile menționate mai sus, rezultă fără echivoc faptul că, doamna A. a încheiat contractul nr. x/54/01.01.2006/2009 cu Consiliul local Fizesu Gherlii reprezentat prin primar, în baza căruia a fost angajată ca asistent personal pentru B., în schimbul acestei prestații obținând și venituri (indemnizație lunara) potrivit adresei AJFP Cluj.
Astfel, în prezenta cauză, starea de incompatibilitate a doamnei A. a fost reținută față de calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei Fizeșu Gherlii, iud. Cluj, pentru care sunt aplicabile dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare. ..,
În mod corect inspectorul de integritate a reținută situația de incompatibilitate prevăzută de legiuitor la art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru aceasta fiind suficient ca și consilierul local sa dețină o funcție publica sau să fie angajat în baza unui contract individual de munca in cadrul aparatului de specialitate al primarului, condiție ce este îndeplinită și în cauza dedusă judecații.
Nu pot fi primite cele retinute de către Curtea de Apel Cluj privind inexistenta unui conflict de interese în materie administrativă fată de situația personală care a determinat încheierea contractului individual de muncă pentru asistenta personală asigurată doamnei B. încadrată în grad de handicap motivat de faptul că regimul incompatibilităților este expres prevăzut de legislația în vigoare.
Considerăm că în mod greșit instanța de fond a reținut că "la data încheierii contractului individual de munca nr. x din 01.01.2006, numitul C. nu avea calitatea de primar al com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj, acesta deținând calitatea de primar doar în perioada 2008-2012, contractul individual de muncă (...), apare ca fiind încheiat la data de 01.01.2006, între C., în calitate de primar al com. Fizeșu Gherlii și A., în condițiile în care, din probațiunea administrată, rezultă că acesta nu era primar la data de 01.01.2006, dată la care ar fi semnat contractul in această calitate."
Motivat de faptul că acestea nu au nicio relevanță în prezenta cauză atâta timp cât contractul a fost încheiat, iar doamna A. a exercitat începând cu data de 01.03.2019 (conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. x/01.01.2006/2009) - funcția contractuală de asistent personal, potrivit actelor prezente la dosarul cauzei.
Recurenta-pârâta afirmă că prin raportare la prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, începând cu data la reclamanta a fost aleasă în Consiliul Local avea obligația să respecte regimul juridic al incompatibilităților.
Apărările intimatei-pârâte
Intimata-reclamanta A. a depus întâmpinare, înregistrată la dosarul cauzei la data de 06.10.2020, prin care și-a exprimat poziția procesuală în raport cu argumentele prezentate de recurenta-pârâtă și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Procedura de soluționare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471
1
și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluție s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 07 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin Raportul de evaluare nr. x/11.02.2020, întocmit de Agenția Națională de Integritate, s-a constatat că reclamanta A. nu a respectat dispozițiile legale privind regimul juridic al incompatibilităților, întrucât în perioada 23.06.2019-02.09.2019, a deținut și exercitat simultan atât funcția de consilier local al Consiliului Local al com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj cât și funcția contractuală de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, încălcând dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcției publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, astfel cum a fost modificat prin art. 132 din Legea nr. 215/2001 introdus prin Legea nr. 286/2006, "c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;".
Înalta Curte apreciază că soluția primei instanțe este dată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind întemeiat.
Raportat la criticile invocate de către recurenta-pârâtă prin cererea de recurs, Înalta Curte apreciază că instituția Consiliului Local reprezintă un organism deliberativ pentru puterea executivă locală exercitată de Primarul localității. În acest sens, Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, în art. 132 explicitează calitatea de angajator în ceea ce privește aparatul de specialitate al autorităților publice locale.
Rezumând, Consiliul Local nu are calitatea de angajator, însă raporturile între acesta și Primarul localității sunt întemeiate pe prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001:
"Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale."
Prin art. 132 din Legea nr. 215/2001 s-a stabilit că: "Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale."
Astfel, Înalta Curte constată că, în cauză, interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale (art. 36 alin. (2) lit. a), art. 36 alin. (3) lit. b), art. 74 și art. 77), precum și interpretarea teleologică (scopul urmărit de legiuitor) a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 conduc la concluzia că exercitarea unei funcții în aparatul de specialitate a primarului este incompatibilă cu cea de consilier local.
În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din Legea nr. 448/2006:,,(2) Plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.", iar în conformitate cu prevederile art. 44 din aceeași lege: "Autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:
a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile prezentei legi;
b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta."
Din perspectiva textelor de lege enunțate anterior, în speță intimata-reclamantă a fost angajată de către UAT Comuna Fizeșu Gherlii pe funcția de asistent personal a numitei B., situație neexceptată de la starea de incompatibilitate, prevăzută de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
Această stare de incompatibilitate vizează atât funcționarii publici cât și personalul contractual, iar aceasta nu este condiționată de existența vreunui interes, fiind sancționat cumulul de funcții și nu omisiunea de a se abține de la adoptarea unor hotărâri în care are un interes. Or, în cauză, intimata-reclamantă a îndeplinit în perioada 23.06.2019-02.09.2019, simultan atât funcția de consilier local al Consiliului Local al com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj cât și funcția contractuală de asistent personal, angajată cu contract individual de muncă în cadrul aparatului de specialitate al primarului, nefiind relevantă data la care contractul de muncă pe funcția de asistent personal a fost semnat, acesta producând efecte până în perioada evaluării, astfel cum rezultă din Organigrama aparatului de specialitate al Primarului sau din adrsa nr. 2353R/05.04.2019 a AJFP - Cluj din care rezultă că intimata-reclamantă a obținut venituri din salariu pentru această activitate în perioada 2016 - 2019.
În concluzie, instanța de control judiciar constată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că reclamanta nu se află în starea de incompatibilitate prevăzută de dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
Prin urmare, criticile recurentei-pârâte sunt întemeiate și de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate.
Pentru considerentele expuse în analiza recursului declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, în cauză fiind este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat împotriva sentinței nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și în rejudecând cauza va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 90/2020 din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și rejudecând cauza respinge acțiunea, ca fiind neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2022.