ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3254/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3254/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 7 iunie 2022
Asupra cauzei de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului dedus judecății
Prin cererea în contencios administrativ și fiscal înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș la data de 18 februarie 2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 63394/19.08.2019 emis de Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, prin care s-a stabilit o creanță bugetară rezultată din nereguli privind Contractul de furnizare nr. x/18.03.2013, încheiat între Asocierea: S.C. A. S.R.L. Oradea - S.C. B. S.R.L. BUCUREȘTI, prin liderul de asociere S.C. A. S.R.L. Oradea și Județul Mureș, în cadrul proiectului "Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș" (SMIDS), în valoare totală de 8.401.296,62 RON, anularea Deciziei nr. 72658/08.10.2019 emisă de Direcția Generală Programe Europene infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene ca urmare a soluționării contestației formulate de Județul Mureș, împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 63394/19.08.2019.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința nr. 46 din 24 iulie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U.A.T. Județul Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva a sentinței nr. 46 din 24 iulie 2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.
În drept, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În susținerea cererii de recurs, reclamanta arată că prin sentința nr. 46/24.07.2020 Curtea de Apel Târgu Mureș a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta UAT - Județul Mureș în contradictoriu cu Ministerului Fondurilor Europene, având ca obiect cererea de anulare a Procesului-verbal nr. x/19.08.2019 și a Deciziei nr. 72658/08.10.2019.
În motivarea hotărârii recurate, instanța a reținut ca neîntemeiate susținerile reclamantei care vizează eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, invocând în acest sens dispozițiile legale și contractuale considerate a fi relevante, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. "a", art. 6 alin. (1), art. 32 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. "c" și "d" din HGR nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (4), art. 6 alin. (1) -(2), art. 8 alin. (1) din Contractul de finanțare nr. x/30.06.2010 și art. 1 din Actul Adițional nr. 9 la Contractul de finanțare.
Astfel, sub un prim aspect, prima instanță a reținut că față de prevederile art. 2 alin. (1) lit. "c" și "d" din HGR nr. 759/2007, respectiv ale dispozițiilor art. 1 alin. (4), art. 6 alin. (1) - (2), art. 8 alin. (1) din Contractul de finanțare nr. x/30.06.2010, nu sunt îndeplinite condițiile legale și contractuale pentru eligibilitatea cheltuielilor aferente achiziționării unor echipamente în cadrul SMIDS Mureș.
Contrar susținerilor instanței de fond, recurenta susține că cheltuiala efectuată respectă întocmai condițiile cumulative de eligibilitate reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) lit. "a"-"d" din H.G. nr. 759/2007, inclusiv cele ale lit. "c" și "d", aceasta fiind realizată în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare, respectiv a contractului de finanțare, după cum urmează:
În ceea ce privește condiția enumerată la lit. "c", cheltuielile aferente contractului de furnizare au fost efectuate în conformitate cu prevederile contractuale, făcând parte din Proiectul SMIDS Mureș ce urma a fi implementat.
Referitor la condiția stipulată la lit. "d", eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru achiziția echipamentelor ce au format obiectul contractului de furnizare, a fost stabilită la momentul depunerii cererilor de rambursare ca urmare a verificărilor efectuate atât la nivelul autorității de management (AM) cât și a organismului intermediar (Ol), aspect certificat prin notificările emise cu privire la verificarea cererilor de rambursare și a plății cheltuielilor considerate la acest moment, ca neeligibile.
In aceste condiții, instanța de control judiciar trebuie să constate că cheltuielile considerate de organul de control ca fiind neeligibile respectă întocmai prevederile HGR nr. 759/2007.
În continuare, prima instanță procedează la analiza contractului de finanțare și a Actului Adițional nr. 9 la Contractul de finanțare, respectiv a Raportului de verificare la fața locului nr. 22622/27.03.2019, concluzionând în mod eronat că întrucât proiectul este finalizat și parțial în uz, cheltuielile aferente achiziționării unor echipamente în cadrul SMIDS Mureș sunt în mod evident neeligibile, înlăturând susținerea reclamantei potrivit căreia predarea bunurilor mobile (pubele, containere, unități de compostare individuală) reprezintă punerea în uz a acestora.
Instanța mai reține că în Raportul de verificare tehnică la fața locului nr. 22622/27.03.2019 s-a constatat că infrastructura realizată prin proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș" Mureș este finalizată și parțial în uz (respectiv că proiectul este parțial funcțional).
Această mențiune greșită apare, de altfel și în Procesul-verbal nr. x/19.08.2019, inducând astfel concluzia nefuncționalității proiectului. Or, din concluziile înserate la pct. 1 din Raportul de verificare rezultă cu puterea evidenței că infrastructura realizată prin SMIDS Mureș este finalizată și în uz.
Ceea ce se reține la pct. 2 din Raportul de verificare ca fiind parțial în uz, sunt investițiile ce au fost realizate pentru activitățile de colectare și transport a deșeurilor, întrucât pentru activitățile de colectare și transport nu au fost semnate contractele de delegare a gestiunii.
Nu lipsit de relevanță este și reținerea din cuprinsul Procesului-verbal potrivit căreia toți indicatorii de rezultat au fost atinși și livrarea echipamentelor a avut loc.
Referitor la acest aspect, este de menționat faptul că, echipamentele achiziționate în baza contractului de furnizare, fac parte din categoria obiectivelor de investiții aferente Proiectului SMIDS Mureș, care potrivit art. 11 alin. (2) din contractul de finanțare "(...) se vor realiza de către Beneficiar cu respectarea (...) prevederilor legale în vigoare (...)", respectiv se supun regimului juridic al bunurilor mobile reglementat prin Contractul de asociere, aprobat prin HCJM nr. 92/2009, încheiat între toate unitățile administrativ teritoriale din județul Mureș, document care face parte din Aplicația de finanțare.
Astfel, Contractul de asociere reglementează:
Art. 10 "(1) Bunurile mobile achiziționate în cadrul Proiectului vor avea următorul pubelele, containerele și unitățile de compostare individuală, proprietate a județului Mureș, vor fi transmise în folosința gratuită a unităților administrativ -teritoriale ale căror populații le deservesc, care le vor gestiona în condițiile legii;
- orice alte bunuri mobile care deservesc serviciul public județean de salubrizare (ex. mijloace de transport, etc.) vor intra în patrimoniul și gestiunea județului Mureș.
Art. 11 "(...) (4) în relația cu operatorii preexistenți implementării proiectului, ale căror contracte nu au încetat anterior delegării serviciilor în condițiile alin. (1) - (3), părțile se obligă să nu permită majorarea profiturilor înregistrate de aceștia din prestarea activității, pe seama bunurilor mobile menționate la art. 10 din contract (...)".
Din perspectiva celor mai sus arătate, prin Hotărârea nr. 11/2014 Consiliul Județean Mureș a aprobat următoarele:
"Art. 1. Bunurile mobile identificate în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se transferă în administrarea unităților administrativ teritoriale din județul Mureș - membre ale C.", cărora le-au fost predate în custodie, în vederea folosirii cu titlu gratuit în cadrul Proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide din Județul Mureș.
Art. 2. Unitățile administrativ teritoriale identificate în anexă, au responsabilitatea utilizării bunurilor transmise, în condițiile art. 10 și art. 11, alin. (4) din contractul de asociere încheiat la data de 02.11.2009 (. . . . . . . . . .)".
În aceste condiții, Consiliul Județean Mureș, în calitate de Beneficiar al Proiectului SMIDS Mureș, a predat unităților administrativ teritoriale din județ - membre ale C., pe bază de proces-verbal de custodie toate bunurile mobile achiziționate prin contractul de furnizare nr. x/18.03.2013 (pubele, containere, unități de compostare individuală), situație care în opinia noastră reprezintă o punere în uz a acestora, în sensul prevederilor contractului de finanțare.
Mai mult, din analiza prevederilor art. 6 din contractul de finanțare, având denumirea marginală "Eligibilitatea cheltuielilor", rezultă fără dubiu că cheltuiala efectuată este și la acest moment eligibilă, având în vedere că finanțarea acordată poate fi solicitată a fi restituită în condițiile alin. (4), și ea ar fi fost neeligibilă doar dacă proiectul ar fi devenit integral/parțial neeligibil în condițiile interveniții situațiilor prevăzute la art. 4 alin. (4) din contractul de finanțare și nu exista acordul prealabil al Autorității de Management (AM).
Potrivit prevederilor art. 4 alin. (4) din contractul de finanțare, AM și-a rezervat dreptul de a solicita restituirea parțială sau totală a sumei alocate ca finanțare nerambursabilă, "(...) dacă în timpul implementării Proiectului sau în interval de 5 ani de la data finalizării activităților din cadrul Proiectului, condițiile de operare (tarife, venituri etc.) variază semnificativ față de premisele inițiale privind calculul nivelului finanțării nerambursabile și/sau apar modificări substanțiale care:
I. afectează natura operării sau condițiile de implementare sau oferă unui organism privat ori public avantaje ilicite;
II. rezultă fie dintr-o modificare a naturii proprietății asupra oricărei părți a infrastructurii finanțate, fie dintr-o încetare sau modificare materială a modului de operare".
Or, în cazul Proiectului SMIDS Mureș nu au intervenit situațiile enumerate anterior, astfel că acesta nu poate fi considerat ca neeligibil, față de nici unul dintre momentele de referință enunțate în cuprinsul articolului, respectiv perioada de implementare a Proiectului sau intervalul de 5 ani de la data finalizării activităților din cadrul Proiectului.
Alte situații care determină recuperarea finanțării acordate sunt cele reglementate de alin. (5) al art. 6 din contractul de finanțare, și anume în situația în care investițiile finanțate nu sunt folosite conform prevederilor contractului de finanțare și a prevederilor legale, precum și în cazul în care acestea ar fi înstrăinate într-o perioadă de 5 (cinci) ani după expirarea duratei contractului.
În ceea ce privește considerarea cheltuielii efectuate ca fiind o sumă plătită necuvenit, prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, instanța reține în mod greșit existența unei nereguli astfel cum aceasta este definită la art. 2 alin. (1) lit. "a" din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât prin Procesul-verbal nr. x/19.08.2019 s-au reținut "constatări cu posibile implicați financiare", definite conform lit. "x" al aceluiași text legal ca fiind "constatările formulate în actele de control/audit întocmite de reprezentanții Uniunii Europene/donatorului public internațional, cele din actele de control emise de DLAF, cele din rapoartele de audit emise de Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi a României (denumită în continuare Autoritatea de audit)/de structurile de audit intern/de structurile de audit extern, cele din rapoartele de verificare la fața locului emise de autoritatea de certificare, cele din rapoartele de control ale Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, precum și constatările formulate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene rezultate în urma activității proprii de verificare administrativă și/sau la fața locului, care se referă la cheltuieli care au fost plătite/rambursate beneficiarilor de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și care sunt considerate fie integral neeligibile, fie, în cazul identificării unor abateri în aplicarea prevederilor reglementărilor în vigoare în domeniul achizițiilor, parțial neeligibile".
Or, cheltuielile aferente achiziționării unor echipamente în cadrul proiectului au fost declarate parțial neeligibile, fără a se reține abateri în aplicarea prevederilor în domeniul achizițiilor publice.
Astfel, în speța dedusă judecății este vorba de cheltuieli efectuate cu respectarea prevederilor legale și contractuale incidente, verificate, certificate și rambursate ca atare de către autoritatea de management, dar cu privire la care s-a reținut ulterior că nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate reglementate de HGR nr. 759/2007, respectiv că nu ar fi conforme cu contractul de finanțare. Deci, pretinsa neconformitate nu derivă din abaterile de la legalitatea/regularitatea efectuării cheltuielilor, ci din faptul că prin raportare la contractul de finanțare, proiectul deși finalizat, nu ar avea toate componentele în uz.
În acest sens, recurenta arată că potrivit prevederilor art. 5 din H.G. nr. 875/2011 autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliți prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare iar în situația în care se constată că există indicatori nerealizați sau numai parțial realizați de rezultat/de outputl obiective - în special cei care au fost utilizați în procesul de evaluare care a condus la aprobarea finanțării respectivelor proiecte și pentru care beneficiarii și-au angajat prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare răspunderea realizării acestora până la plata finală - autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, pe baza procedurilor proprii, aplică principiul proporționalității, respectiv nu autorizează integral sau, după caz, autorizează parțial la plată sumele prevăzute la alin. (1). în aceeași situație, dacă proiectul nu și-a atins scopul propus prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanțare și sumele prevăzute la alin. (1) sunt mai mici decât sumele de recuperat, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanță, întocmesc procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.
În acest context, recurenta consideră că în mod neîntemeiat instanța de fond a înlăturat argumentele reclamantei, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru achiziția echipamentelor a fost stabilită la momentul depunerii cererii de rambursare, reținând incidența prevederilor art. 8 alin. (4) lit. "b" din contractul de finanțare.
Această prevedere contractuală susține de altfel punctul de vedere al reclamantei, întrucât obiectul verificării este acela dacă "(...) toate cheltuielile declarate de Beneficiar pentru operațiuni sunt reale, au fost suportate efectiv de către acesta și sunt în conformitate cu legislația comunitară și națională, dacă produsele au fost furnizate/serviciile au fost prestate/lucrările realizate în conformitate cu prevederile prezentului Contract, dacă cererile de rambursare sunt corect întocmite".
Astfel, atât din actele litigioase cât și din toate lucrările dosarului, reiese că aceste cheltuieli au fost efectiv suportate de Beneficiar - Județul Mureș, și sunt conforme cu legislația comunitară și națională și cu prevederile contractuale, respectiv că produsele au fost furnizate/serviciile au fost prestate/lucrările realizate în conformitate cu prevederile contractuale.
Concluzia care s-ar desprinde din întreaga motivare a instanței este aceea că Beneficiarul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de finanțare, respectiv nu a implementat un proiect funcțional, ceea ce nu corespunde realității.
În fapt, toate obligațiile au fost îndeplinite, inclusiv cele privind achiziționarea echipamentelor utilizate în activitatea de colectare în cele 7 zone.
Așadar, în calitate de Beneficiar și în conformitate cu prevederile contractului de finanțare a Proiectului SMIDS Mureș, Consiliul Județean Mureș si-a îndeplinit obligația de a achiziționa și a pune în uz echipamentele cu regim de bunuri mobile achiziționate prin contractual de furnizare nr. x/18.03.2013, obligație ce derivă din obligația contractuală asumată la art. 8 alin. (1) din contractul de finanțare de a asigura implementarea Proiectului.
În raport de aceste considerente, recurenta solicită casarea hotărârii, rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii sale, așa cum a fost formulată.
Apărarea formulată în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a depus întâmpinare la data de 15.10.2020 prin care a invocat excepția nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Soluționând excepția invocată de către intimata pârâtă, Înalta Curte constată că este nefondată, rezultând din motivarea căii de atac faptul că recurenta reclamantă pretinde că instanța fondului a aplicat greșit dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 precum și cele ale normelor metodologice de aplicare a acesteia ordonanțe, aprobate prin H.G. nr. 875/2011.
În atare context, criticile recurentei reclamante pot fi subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că excepția invocată de intimata pârâtă este nefondată, urmând a fi respinsă în consecință.
Examinând calea de atac declarată de reclamantă împotriva sentinței pronunțate de instanța fondului, Înalta Curte constată că este nefondată, nefiind demonstrat faptul că soluționarea cauzei s-a realizat cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în cauză.
Sintetizând circumstanțele cauzei, Înalta Curte constată că recurenta reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o contestație împotriva deciziei prin care a fost respinsă contestația administrativă la adresa Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 63394/19.08.2019 întocmit de Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.
Pentru emiterea acestui titlu de creanță, s-a avut în vedere faptul că la data de 30.06.2010, s-a încheiat între Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Mediu (AM POS Mediu) și Unitatea Administrativ Teritorială - Consiliul Județean Mureș (C.J. Mureș) în calitate de Beneficiar, Contractul de Finanțare nr. 99065 având ca obiect implementarea proiectului intitulat "Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș", cod SMIS CSNR 18590, prin care reclamanta potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (4) și ale art. 8 alin. (1) din contract, s-a obligat să asigure implementarea cu maximul de profesionalism și eficiență, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat, precum și în concordanță cu prevederile Cererii de Finanțare, în ceea ce privește realizarea obiectivelor proiectului.
Totodată, prin Actul Adițional nr. 9 la Contractul menționat, la art. I s-a prevăzut că durata implementării proiectului este până la data de 31.12.2018, dată la care proiectul ar fi trebuit să fie finalizat și în uz.
Pentru atingerea indicatorilor de rezultat din cadrul proiectului, reclamanta a încheiat Contractul de furnizare nr. x/18.03.2013, având ca obiect "Furnizare de echipamente de colectare a deșeurilor în Județul Mureș", respectiv containere, pubele și unități de compostare.
Prin încheierea actului adițional menționat anterior, reclamanta și-a asumat implicit obligația de a depune un Raport Final în care să consemneze finalizarea tuturor operațiunilor prevăzute și punerea în utilizare a infrastructurii realizate prin intermediul proiectului.
Pentru implementarea proiectului, C.J. Mureș în calitatea sa de Beneficiar a delegat către unitățile administrativ teritoriale județene, membre ale C., gestiunea activităților de colectare și transport a deșeurilor municipale și altor fluxuri de deșeuri, servicii publice de interes județean aflate în responsabilitatea Consiliului Județean.
Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare s-a reținut la pct. 6 că valoarea echipamentelor achiziționate prin contractul de furnizare nr. x/18.03.2013 "Furnizarea de echipamente de colectare a deșeurilor în Județul Mureș" cod SMIS 18590 a devenit neeligibilă, respectiv suma de 6.886.308,70 RON fără T.V.A. întrucât aceste echipamente achiziționate (containere, pubele și unități de compostare) nu sunt în uz, ceea ce a condus la încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1lit. c) din H.G. nr. 759/2007.
Totodată, la pct. 8 s-a concluzionat că, "pentru faptul că s-au constatat echipamente achiziționate care nu sunt în uz în conformitate cu Aplicația de finanțare, în conformitate cu art. 6 alin. (1) și (4) din O.U.G. nr. 66/2011 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. c) și d) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, suma de 6.886.308,70 RON fără T.V.A. reprezintă o cheltuială neeligibilă."
La pct. 11 s-a prevăzut cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli ca fiind de 8.401.296,62 RON, din care contribuție din fonduri U.E.: 5.509.046,96 RON; contribuție publică națională de la bugetul de stat: 1.239.535,57 RON; T.V.A. (recuperabilă, după caz): 1.652.714,09 RON.
Împotriva actului menționat, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș a formulat contestație iar aceasta din urmă a fost respinsă prin Decizia nr. 72658/08.10.2019.
Împotriva deciziei de soluționare a contestației reclamanta a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ, respinsă ca neîntemeiată prin sentința recurată în cauză.
Astfel cum s-a arătat mai sus, recurenta reclamantă susține că este greșit stabilită în sarcina sa neregula imputată prin procesul-verbal litigios, întrucât implementarea proiectului a fost realizată, în ceea ce o privește și, pe de altă parte, susține că nu există nicio neconformitate cu impact financiar asupra bugetelor donatoare.
Contrar celor susținute de recurenta reclamantă, Înalta Curte constată că în mod întemeiat a reținut prima instanță legalitatea procesului-verbal contestat în cauză.
În acord cu cele reținute de judecătorul fondului, Înalta Curte subliniază faptul că implementarea proiectului finanțat în baza contractului nr. x nu se reduce doar la achiziționarea și predarea bunurilor mobile reprezentate de pubele, containere și unități de compostare individuală, cât timp proiectul asumat de recurenta reclamantă a vizat asigurarea unui sistem integrat de management a deșeurilor solide și nu doar achiziționarea bunurilor și utilajelor necesare unei atare gestiuni.
De altfel, în cuprinsul art. 6 alin. (5) din contractul de finanțare se prevede că în cazul în care investițiile finanțate nu sunt folosite conform prevederilor contractuale și legale, finanțarea va fi recuperată integral sau parțial, potrivit prevederilor contractuale și legale.
Așadar, responsabilitatea recurentei reclamante în privința implementării proiectului finanțat nerambursabil trebuie apreciată prin raportare la obligațiile contractuale asumate, fiind lipsit de relevanță, sub acest aspect, faptul adoptării hotărârii CJ Mureș nr. 11/2014, prin care au fost transferate unităților administrativ teritoriale din județ bunurile achiziționate în vederea implementării proiectului "Sistem de Management Integrat al Deșeurilor Solide din Județul Mureș."
Raportat la situația de fapt reținută de instanța fondului, în sensul că echipamentele achiziționate (containere, pubele și unități de compostare) prin contractul de furnizare nr. x/18.03.2013 "Furnizarea de echipamente de colectare a deșeurilor în Județul Mureș" cod SMIS 18590 nu se aflau în uz la termenul prevăzut în contract și la prevederile contractului de finanțare nr. x/30.06.2010, concluzia primei instanțe, în sensul neeligibilității cheltuielilor analizate este conformă prevederilor contractuale și legale.
Astfel, prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 759/2007 se prevede că pentru a fi eligibilă orice cheltuială trebuie să fie conformă cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006.
În acest context, în mod întemeiat a reținut instanța fondului că nu este relevant aspectul sesizat de recurenta reclamantă, în sensul că eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru achiziția echipamentelor ce au format obiectul contractului de furnizare a fost stabilită la momentul depunerii cererilor de rambursare, întrucât achiziția, în sine, a mobilierului necesar constituie doar o etapă în procedura de implementare a proiectului.
În același sens, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G nr. 66/2011 statuează că prin neregulă se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că este nefondată critica recurentei reclamante la adresa legalității sentinței civile atacate, astfel că va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș împotriva sentinței nr. 46 din 24 iulie 2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2022.