ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2995/2021

Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Infrastructură Mare - actual Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat anularea Deciziei nr. 2011/11.01.2018, înregistrată la societatea reclamantă sub nr. x/11.01.2018, prin care s-a respins contestația formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2013, nr. 76.642/29.11.2017, înregistrată sub nr. x.735/04.12.2017, anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2013, nr. 76.642/29.11.2017, a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Infrastructură Mare, înregistrată sub nr. x.735/04.12.2017, privind proiectul «Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș», cod SMIS 20495; obligarea Ministerului Fondurilor Europene, Direcția Generală Programe Infrastructură Mare, la aprobarea solicitării reclamantei nr. 218.107/24.10.2017, în sensul suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate, potrivit acestei solicitări.

Soluția primei instanțe Prin sentința nr. 163 din 15.11.2018, Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta societatea A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, ca nefondată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta A. S.A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând modificarea sentinței recurate și, rejudecând litigiul, admiterea acțiunii. În motivarea recursului se arată că, în cadrul contractelor indicate, corecțiile financiare aplicate se încadrează la prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, iar prin încheierea actelor adiționale la contractele de lucrări din discuție, nu s-au adus modificări la documentațiile de atribuire. În opinia recurentei, este indubitabil, că din moment ce documentațiile aferente contractelor de lucrări din discuție, au fost verificate de aceste organisme, rezultă că, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de O.G. nr. 15/2013, ca atare se încadrează în vederea suportării corecțiilor aplicate, de la bugetul de stat Referitor la Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-TA-YB-05 «Reabilitarea Stației de tratare a apei Târnăveni», recurenta precizează că "Prin actele contestate, se reține: "...având în vedere faptul că hotărârea pronunțată la fondul cauzei nu este definitivă, beneficiarul nu se încadrează în dispozițiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, în ceea ce privește Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. 77.663/15.09.2016". Prin urmare, legiuitorul a stabilit expres, că nu pot fi suportate de la bugetul de stat, sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale, care au fost menținute de instanțele judecătorești, în sarcina beneficiarilor, prin hotărâri definitive. Trebuie reținut însă, că, în acest proces care formează obiectul dosarului nr. x/2017, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu există încă hotărâre definitivă, ci doar soluția primei instanțe, pronunțată în data de 06.10.2017, - prin Hotărârea nr. 106/06.10.2017, împotriva căreia s-a formulat recurs. În atari condiții, recurenta apreciază că se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, - textul legal exceptând de la aplicare, situațiile cu hotărâri definitive de menținere a corecțiilor în sarcina beneficiarilor, nu și a celor în cazul cărora există doar sentința primei instanțe. Prin încheierea Actului adițional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentația de atribuire. Mai mult, textul legal invocat nu prevede participarea observatorilor ex-ante din partea ANAP, ci doar evaluarea și aprobarea ANRMAP, - ceea ce a și fost cazul, - documentația fiind evaluată și aprobată de către ANRMAP. În atari condiții, recurenta apreciază că se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, - textul legal exceptând de la aplicare, situațiile cu hotărâri definitive de menținere a corecțiilor în sarcina beneficiarilor, nu și a celor în cazul cărora există doar sentința primei instanțe. Prin încheierea Actului adițional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentația de atribuire. Din justificările de mai sus, rezultă că, recurenta se încadrează la prevederile O.G. nr. 15/2013, în privința acestui contract de lucrări. Referitor la Contractul de lucrări nr. x/19.04.2012-MS-TM-YB-01 «Reabilitarea Stației de epurare linia nămolului Tg. Mureș, jud. Mureș», precizează următoarele: Prin expunerea de motive, se reține: « ...având în vedere faptul că, până la această dată, în acest dosar nu există o hotărâre judecătorească definitivă, beneficiarul nu se încadrează în dispozițiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, în ceea ce privește Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecțiilor financiare nr. 63.095/22.07.2016. Prin urmare, legiuitorul a stabilit expres, că nu pot fi suportate de la bugetul de stat, sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale, care au fost menținute de instanțele judecătorești, în sarcina beneficiarilor, prin hotărâri definitive. Trebuie reținut însă, că, în acest proces, care formează obiectul dosarului nr. x/2017, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu există încă hotărâre definitivă, ci doar soluția primei instanțe, pronunțată în data de 08.12.2017, prin Hotărârea nr. 137/08.12.2017, împotriva căreia am formulat recurs. Prin încheierea Actului adițional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentația de atribuire. Din justificările de mai sus, recurenta arată că se încadrează la prevederile O.G. nr. 15/2013, în privința acestui contract de lucrări. Referitor la Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 «Luduș-Construirea unei noi stații de epurare și Iernut - Reabilitarea Stației de epurare», precizează următoarele: Prin actele contestate, se rețin: «...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureș, nu a formulat acțiune în instanță. » Cerințele în vederea încadrării în dispozițiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) și art. 6, nu prevăd o asemenea obligație, în sensul de a exista o acțiune formulată împotriva actelor administrative. Din cele de mai sus, rezultă incontestabil că, această corecție se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. b), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data inițierii procedurii a fost în 02.07.2011, documentația fiind verificată de către UCVAP "fără observații". Din justificările de mai sus, recurenta susține că se încadrează întocmai la prevederile art. 2 alin. (4) lit. b), din) O.G. nr. 15/2013, în privința acestui contract de lucrări. Referitor la Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 «Luduș- Iernut -Reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și sisteme de canalizare, stații de pompare apă potabilă, stații de pompare ape uzate și conducte de refulare», precizează următoarele: Prin actele contestate, se rețin: « ...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureș, nu a formulat acțiune în instanță. » Cerințele în vederea încadrării în dispozițiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) și art. 6, nu prevăd o asemenea obligație, în sensul de a exista o acțiune formulată împotriva actelor administrative. Dispozițiile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, nu prevăd ceea ce se susține, respectiv, cheltuielile neeligibile să aibă legătură cu documentația de atribuire. Această corecție se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. c), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data inițierii procedurii a fost în 09.05.2013, documentația fiind verificată de către UCVAP "fără observații", precum a fost și evaluată și aprobată de către ANRMAP. Referitor la Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 «Luduș- Iernut - Reabilitarea Stațiilor de tratare a apei», precizează următoarele: Prin actele contestate, se rețin: « ...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureș, nu a formulat acțiune în instanță. » Cerințele în vederea încadrării în dispozițiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) și art. 6, nu prevăd o asemenea obligație, în sensul de a exista o acțiune formulată împotriva actelor administrative. Dispozițiile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, nu prevăd ceea ce susțineți dumneavoastră, respectiv, cheltuielile neeligibile să aibă legătură cu documentația de atribuire. Și această corecție se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. c), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data inițierii procedurii a fost 16.05.2012, documentația fiind verificată de către UCVAP "fără observații", precum a fost și evaluată și aprobată de către ANRMAP.

Apărările formulate în cauză Intimatul Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei") Înalta Curte reține că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. Prin urmare, verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanța de fond înfățișând într-o manieră clară și coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluției asupra cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinței recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanța de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raționamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinței, astfel că nu se poate susține, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului. Doctrina și jurisprudența au afirmat constant că o motivare clară și cuprinzătoare a unei hotărâri judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții, urmând a fi filtrate și cenzurate respectivele susțineri, fie în sensul reținerii, fie în cel al înlăturării lor. Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material") Din actele și lucrările dosarului rezultă că reclamanta a solicitat: - anularea Deciziei nr. 2011/11.01.2018 privind soluționarea contestației formulate împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013; - anularea Notei nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013 privind proiectul intitulat "Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzata în județul Mureș", cod SMIS 20945; - obligarea MFE - DG PEIM la aprobarea Solicitării înregistrate sub nr. x/24.10.2017 privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice potrivit O.G. nr. 15/2013, cu cheltuieli de judecată. Invocând prevederile O.G. nr. 15/2013, recurenta-reclamantă a solicitat autorității de management POS Mediu, prin Adresa nr. x/24.10.2017, ca sumele aferente corecțiilor financiare aplicate contractelor de lucrări, să fie suportate de la bugetul de stat, respectiv pentru contractele, - nr. 1640/28.02.2013-MS-TA-YB-05; - nr. 1545/12.09.2012; - nr. 1893/28.02.2013-MS-RG-YB-02; - nr. 1489/19.04.2012-MS-TM-YB-01; - nr. 1650/25.03.2013; - nr. 1816/25.03.2013; - nr. 1545/12.09.2012 Prin Nota nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013, autoritatea de management POS Mediu a respins solicitarea, ca neîntemeiată, constatând cu privire la fiecare dintre cele 7 contracte menționate că, nu sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, pentru o parte dintre contracte reținându-se că nu se încadrează în dispozițiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, respectiv faptul că sumele aferente corecțiilor financiare aplicate contractelor de lucrări, nu se încadrează în prevederile O.G. nr. 15/2013. Împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017, recurenta-reclamantă a formulat contestație, respinsă de autoritatea de management prin Decizia nr. 2011/11.01.2018. Prin cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă a invocat greșita aplicare de către autoritatea de management POS Mediu a dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. c) și a) art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013. Instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată. Înalta Curte împărtășește soluția pronunțată de Curtea de Apel. În ceea ce privește, creanțele bugetare rezultate din corecțiile financiare pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (4) lit. b) și lit. c) din O.G. nr. 15/2013 acestea se suportă de la bugetul de stat, prin Ministerul Fondurilor Europene, doar în anumite situații expres prevăzute de legiuitor. Aceste dispoziții se aplică așadar, doar în situațiile în care neregulile constatate sunt în legătură cu documentația de atribuire a contractului de achiziție publică, documentație care a fost supusă verificării din partea UCVAP, respectiv al evaluării și aprobării din partea ANRMAP (actual ANAP), iar aceste organisme nu au semnalat neconformități. Excepția prevăzută la art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, trebuie interpretată în sensul că, contractele de achiziție publică pentru care a fost modificată documentația de atribuire după data publicării anunțului în SEAP, nu intră sub incidența actului normativ, întrucât o astfel de modificare nu poate forma obiectul evaluării ANRMAP, creanțele, bugetare fiind stabilite pentru nereguli referitoare la documentația astfel modificată. Așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca aceste creanțe rezultate din corecțiile financiare să fie suportate de la bugetul de stat în toate situațiile, ar fi prevăzut acest lucru, iar distincțiile de la art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013 în funcție de data inițierii procedurii și de organismul care a efectuat verificări/evaluări, nu și-ar fi avut rostul. Prin urmare, instanța de fond temeinic și legal a reținut că autoritatea de management a constatat corect că dispozițiile art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013 nu sunt aplicabile, neregulile constatate cu privire la contractele care au format obiectul solicitării neavând legătură cu documentația de atribuire a contractelor de lucrări. În ceea ce privește cele patru contracte, respectiv Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-TA-YB-05 "Reabilitarea Stației de tratare a apei Târnavei", Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 "Reabilitarea Stației de tratare a apei Luduș și Iernut", Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-RG-YB-02 "Reabilitarea și extindere fază terțiară pentru Stația de epurare Reghin" și Contractul de lucrări nr. x/19.04.2012-MS-TM-YB-01 "Reabilitarea Stației de epurare linia nămolului Târgu Mureș, județul Mureș", neregulile constatate de către autoritatea de management au fost generate de suplimentarea valorii fiecărui contract, prin încheierea de acte adiționale prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare și în lipsa unor circumstanțe imprevizibile. Contrar celor susținute de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că în mod legal s-a reținut că actele adiționale nu au fost încheiate în baza documentației de atribuire inițiale, ci pentru lucrări suplimentare, care nu au format obiectul acestei documentații, iar documentația aferentă actelor adiționale nu a fost supusă evaluării ANRMAP/UCVAP. Așa cum a reținut și instanța de fond, Înalta Curte apreciază că susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia prin încheierea actelor adiționale nu s-ar fi adus modificări asupra documentației de atribuire, motiv pentru care nu s-ar încadra în excepția prevăzută de art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013, este lipsită de relevanță în condițiile în care dispozițiile actului normativ menționat se aplică doar în cazul neregulilor privind documentația de atribuire, care anterior formase obiectul verificării UCVAP/ANRMAP. În ceea ce privește cele trei contracte, respectiv Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 "Luduș-Construirea unei noi stații de epurare și Iernut -Reabilitarea Stației de epurare", Contractul de Lucrări nr. x/25.03.2013 "Luduș-Iernut - Reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și sisteme de canalizare, stații de pompare apă potabila, stații de pompare ape uzate și conducte de refulare" și Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 "Reabilitarea Stației de tratare a apei Luduș și Iernut", autoritatea de management a constatat în cazul fiecărui contract, neregula vizând rambursarea unor cheltuieli neeligibile provenite din calculul eronat al cotelor legale datorate inspectoratului de Stat în Construcții, Astfel, s-a constatat că neregula constatată de către autoritatea de management POS Mediu nu are legătură cu documentația de atribuire a contractelor de achiziție publică, ci cu aplicarea unor dispoziții legale pe parcursul executării contractului. Nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013, incidența dispozițiilor art. 6 din același act normativ asupra contractelor menționate nu a mai fost supusă verificării instanței, reținându-se că actele administrative atacate sunt temeinice și legale. Prin urmare, Înalta Curte constată că, în mod corect, autoritatea de management POS Mediu a emis Nota nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013 privind proiectul intitulat "Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș" și Decizia nr. 2011/11.01.2018 privind soluționarea contestației formulate împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017, reținând în esență că recurenta-reclamantă nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, sub aspectul "suportării de la bugetul de stat, sumelor rezultate din reduceri procentuale, care au fost reținute în sarcina beneficiarilor prin hotărâri judecătorești" În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.