ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3185/2022

Ședința publică din data de 2 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 13.10.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal reclamantul Centrul Român Pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți -CREDIDAM în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român Pentru Drepturile de Autor a solicitat:

- suspendarea efectelor juridice produse de Decizia ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și Decizia ORDA nr. 100/12.08.2020 emisă pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020 până la soluționarea definitivă a prezentei acțiuni;

- anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020; repararea pagubei cauzate artiștilor interpreți sau executanți prin emiterea actelor administrative de mai sus și, în consecință, publicarea hotărârii judecătorești pe website-ul www.x.ro;

Prin sentința civilă nr. 1404 din 15 decembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele măsuri:

- A respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare;

- A respins cererea de suspendare privind pe reclamantul;

- A respins cererea de anulare ca neîntemeiată;

- A admis cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului.

Împotriva dispoziției privind anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA RG. IES. Nr. 3280/28.07.2020, din sentința civilă nr. 1404 din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX - a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți - CREDIDAM, solicitând în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecarea cauzei, admiterea cererii de suspendare.

În susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a arătat că sentința atacată este pronunțată cu încălcarea normelor de procedură, a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, întrucât prima instanță a nu judecat capetele 2 și 3 ale cererii de chemare în judecată.

În acest sens, recurentul a arătat că rezoluția pentru stabilirea primului termen de judecată, citația pentru primul termen de judecată și încheierile din 13.11.2020 și 11.12.2020 se referă și fac vorbire exclusiv despre cererea de suspendare (capătul 1 al cererii de chemare în judecată), iar nu și despre cererea de anulare, respectiv despre cererea de publicare a hotărârii, fiind lesne de apreciat faptul că pentru capetele 2 și 3 ale cererii de chemare în judecată (a) nu a fost parcursă procedura de citare, (b) nu s-au încuviințat și nu s-au administrat probe, respectiv (c) nu au avut loc dezbateri contradictorii.

Recurentul susține că a prelua în cuprinsul sentinței atacate susținerile părților expuse prin cererea de chemare în judecată și prin întâmpinare nu este de natură a acoperi omisiunea parcurgerii etapelor procedurale amintite, respectiv nu este de natură a acoperi lipsa judecării cererilor.

În plus, cu privire la capătul 3 de cerere - privind publicarea hotărârii judecătorești, învederează faptul că prima instanță nu doar că omite să judece această cerere (în sensul omisiunii de a parcurge cele trei etape procedurale amintite), ci omite inclusiv să cuprindă această cerere în cadrul secțiunii, respectiv în cadrul dispozitivului Sentinței atacate.

De asemenea, recurentul susține că sentința atacată a fost pronunțată cu nesocotirea principiilor contradictorialității, oralității și dreptului la apărare.

În acest sens, arată că termenul de judecată din 13.11.2020, iar mai apoi cel din 11.12.2020, au fost stabilite în vedere soluționării cererii de suspendare, iar la termenul de judecată din 11.12.2020 prima instanță a acordat părților cuvântul, în vederea dezbaterii contradictorii, exclusiv asupra cererii de suspendare a executării - inadmisibilitatea și fondul cererii de suspendare, iar nu și asupra cererii de anulare. Cu toate acestea, soluția pronunțată a vizat inclusiv fondul cauzei, și anume cererea de anulare a Deciziei nr. 100 și a omis complet cererea de publicare a hotărârii judecătorești.

Este deci de necontestat faptul că cererea de anulare și cererea de publicare a hotărârii judecătorești au fost soluționate de către prima instanță fără o dezbatere contradictorie, purtată oral în fața instanței, respectiv fără ca reclamantul să aibă posibilitatea de a formula apărări efective în raport de susținerile pârâtei și intervenientului accesoriu.

Or, în acord cu prevederile art. 175 C. proc. civ., sancțiunea incidență atât în cazul în care instanța se pronunță fără a judeca în mod efectiv unele dintre capetele de cerere cu care este învestită, cât și în cazul nesocotirii principiilor fundamentale amintite este aceea a nulității hotărârii astfel pronunțate, fiind de necontestat faptul că vătămarea suferită de reclamant nu va putea fi altfel înlăturată decât prin desființarea sentinței atacate.

În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a arătat că sentința atacată este pronunțată cu greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 146 alin. (2) și a art. 153 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, precum și a Regulamentului general privind protecția datelor.

În esență, recurentul a susținut nelegalitatea deciziei atacate în raport de dreptul intern aplicabil, respectiv dispozițiile art. 146 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, precum și nelegalitatea deciziei în raport de dreptul Uniunii Europene aplicabil, respectiv dispozițiile Regulamentului 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (denumit în continuare "Regulamentul general privind protecția datelor" sau "Regulamentul"), omise de către prima instanță în analiza nelegalității deciziei atacate.

Intimații-pârâți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea recurată este temeinică și legală, fiind dată cu corecta aplicarea normelor de drept incidente situației de fapt reținute.

Prin concluziile orale susținute în fața instanței de recurs, intimații Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și A. au invocat excepția lipsei de interes a recursului, în raport de faptul că procedura ce formează obiectul actului administrativ contestat a fost revocată.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 13.04.2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 3 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursul este fondat, în limitele și în considerarea celor în continuare arătate.

Din circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat suspendarea și anularea Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și a Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, precum și a tuturor actelor subsecvente, inclusiv Adresa ORDA nr. x/28.07.2020; de asemenea, reclamantul a solicitat repararea pagubei cauzate artiștilor interpreți sau executanți prin emiterea actelor administrative de mai sus și, în consecință, publicarea hotărârii judecătorești pe website-ul www.x.ro.

Prin sentința recurată, Curtea de apel a respins atât cererea de suspendare, cât și cererea de anulare formulată de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți -CREDIDAM.

Legalitatea soluției privind respingerea cererii de anulare a deciziilor atacate a fost contestată de către reclamant, care, prin recursul promovat, a formulat critici subsumate motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. (5) și (8) C. proc. civ.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 488 pct. 5 din C. proc. civ., întrucât instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 175 alin. (1) din C. proc. civ.

Astfel, din rezoluția privind regularizarea cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul de fond, precum și din citativul aflat la dosarul de fond, rezultă că prima instanță a stabilit primul termen de judecată la data de 13.11.2020 doar pentru discutarea cererii de suspendare.

De asemenea, din actele aflate la dosar rezultă că, deși, la termenul din 11 decembrie 2020, instanța a acordat cuvântul numai asupra cererii de suspendare a actelor administrative, astfel cum s-a reținut în încheierea de amânare a pronunțării, totuși, în considerentele hotărârii și în dispozitivul acesteia, instanța s-a pronunțat și pe cererea de anulare a actelor administrative, asupra căreia nu a acordat părților cuvântul pentru dezbateri, cu încălcarea principiului oralității dezbaterilor și contradictorialității, dar și cu încălcarea dreptului la apărare.

În acest sens, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 13 din C. proc. civ.:

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(3) Părților li se asigură posibilitatea de a participa la toate fazele de desfășurare a procesului. Ele pot să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, să propună probe, să își facă apărări, să își prezinte susținerile în scris și oral și să exercite căile legale de atac, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege."

De asemenea, conform art. 14 din C. proc. civ.:

"(1) Instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările, precum și mijloacele de probă de care înțeleg să se folosească, astfel încât fiecare dintre ele să își poată organiza apărarea.

(3) Părțile au obligația de a expune situația de fapt la care se referă pretențiile și apărările lor în mod corect și complet, fără a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Părțile au obligația de a expune un punct de vedere propriu față de afirmațiile părții adverse cu privire la împrejurări de fapt relevante în cauză.

(4) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces, inclusiv de către instanță din oficiu.

(5) Instanța este obligată, în orice proces, să supună discuției părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de drept invocate.

(6) Instanța își va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt și de drept, pe explicații sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii."

Din aceste prevederi legale, rezultă inclusiv dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a lua cunoștință, de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți, dreptul la o procedură contradictorie fiind un element fundamental al procesului echitabil.

Or, instanța de fond a soluționat cauza, atât cererea de suspendare, cât și cererea de anulare a Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020 privind dispunerea măsurilor necesare intrării în legalitate a organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și a Deciziei ORDA nr. 100/12.08.2020 emise pentru îndreptarea erorii materiale operate de ORDA exclusiv asupra numărului Deciziei ORDA nr. 99/12.08.2020, fără a pune în discuție și cererea de anulare.

În procesele în materie civilă, cu excepțiile expres prevăzute de lege, părțile au dreptul de a participa în mod activ la desfășurarea judecății, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a combate susținerile părților potrivnice.

În acest sens sunt dispozițiile art. 13 și 14 din C. proc. civ. menționate, cât și dispozițiile art. 15 din C. proc. civ., care prevăd că "procesele se dezbat oral, cu excepția cazului în care legea dispune altfel sau când părțile solicită expres instanței ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la dosar".

Aceste drepturi fundamentale ale participanților la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, cel al contradictorialității. Pentru asigurarea contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept pe baza cărora se va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit și respectarea dreptului la apărare, este sancționată cu nulitatea hotărârii.

Faptul de a închide dezbaterile cauzei fără a da cuvântul părților, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil, asupra cererii de anulare a actelor administrative, pe care instanța o soluționează, înseamnă pronunțarea unei hotărâri nelegale, care conduce la admiterea recursului.

În contextul evidențiat, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție și asigurarea tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților, se impune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Față de motivul de recurs mai sus analizat cu privire la care Înalta Curte urmează a reține temeinicia sa, celelalte motive invocate de reclamant nu vor mai fi analizate în prezenta hotărâre, având în vedere consecința admiterii recursului care impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul formulat de reclamant, va casa hotărârea recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei de interes a recursului, invocată de intimații Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și A..

Admite recursul formulat de reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți CREDIDAM împotriva sentinței civile nr. 1404 din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.