ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2913/2022

Ședința publică din data de 24 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 27.11.2018 reclamantul Județul Arada în contradictoriu cu pârâții Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a solicitat instanței:

Prin sentința civilă nr. 2089/25.06.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2089/25.06.2019 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul Județul Arad, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant a arătat că prevederile legale a cäror anulare o solicitäm: art. 18 alim art. 24 alin. (4). art. 30 alin. (2), art. 33 alin. (1). art. 39 alin. (1), alin. (3) alin, (5). precum a celorlalte reglementäri din Anexa I a Ordinului nr. 25/2016 A.N.R.E. care preväd cä studiul de coexistentä executarea lucrärilor se efectueazä pe cheltuiala solicitantului, încalcä mai multe prevederi legale din Constitutia Romaniei. C. civ.. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executärii lucrärilor de constructii. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicä legislativä pentru elaborarea actelor normative. etc.

Recurentul a considerat că instanța de fond a analizat superficial motivele invocate în susținerea acțiunii, aspect ce reiese din motivarea hotărârii civile atacate.

În primul rând, prin acțiunea formulată, a arătat că prevederile Ordinului nr. 25/22.06.2016 A.N.R.E. nu se pot răsfrânge asupra unor lucrări efectuate în trecut, în speță, fiind vorba despre drumurile județene aflate în proprietatea Județului Arad și care sunt atestate în Anexa I la H.G. nr. 976/2002 privind atestarea domeniului public al județului Arad, precum și al municipiului Arad, orașelor și comunelor din județul Arad.

Prima instanță a apreciat greșit că Județul Arad ar intenționa să construiască alte drumuri sau să modifice drumurile județene existente ceea ce ar echivala cu efectuarea unor lucrări noi, însă, în actiunea formulată, s-a făcut referire la situația precară a drumurilor județene care necesită reparare/reabilitare/modernizare, ceea ce presupune că nu se vor efectua modificări ale drumurilor în sensul măririi suprafețelor sau schimbării/modificării traseelor acestora.

În speță, este vorba despre drumuri județene pentru care a obținut autorizațiile de construire, a construit aceste drumuri județene încă din anul 1968, deci anterior emiterii Ordinului nr. 25/22.06.2016 A.N.R.E., motiv pentru care sunt aplicabile dispozițiile actelor normative ce au fost în vigoare la data emiterii autorizațiilor de construire a acestor drumuri.

Recurentul a arătat că în mod corect prima instanță a constatat că Ordinul nr. 25/2016 A.N.R.E., prin faptul că nu reglementează situațiile existente anterior emiterii acestuia, dă loc de interpretare în sensul că pentru construcțiile realizate anterior emiterii ordinului se vor aplica aceste prevederi. Astfel, în opinia sa, acest ordin instituie un caracter retroactiv, pe motiv că vizează și lucrări de construcții(în speță drumurile județene) finalizate anterior intrării în vigoare a acestui act administrativ normativ, ceea ce nu poate fi admisibil. întrucât ar însemna că prevederile Ordinului se pot aplica și unor fapte din trecut.

Al doilea motiv invocat în promovarea actiunii și care nu a fost avut în vedere de prima instanță, fiind de asemenea analizat în mod superficial de aceasta, se referă la faptul că prevederile articolelor a căror anulare o solicită contravin dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, în sensul că, în calitate de ordonator de credite poate angaja și utiliza creditele bugetare numai pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituției publice.

Prima instanță a apreciat în mod eronat că studiul de coexistență, studiul pentru eliberare amplasament sau lucrările de modificare a rețelelor electrice nu ar reprezenta impedimente în angajarea cheltuielilor aferente din partea Județului Arad, or contrar celor apreciate de instanța de fond, nu poate angaja cheltuieli pentru lucrări privind construcții (rețele electrice) în care nu are calitatea de proprietar sau investitor al lucrărilor respective, așa cum este cazul în spetă, întrucât nefiind proprietarul rețelelor electrice cu privire la care este necesară efectuarea unor studii sau lucrări, nu poate efectua pe cheltuială proprie astfel de lucrări, motiv pentru care prevederile legale ale ordinului a căror anulare o solicită încalcă prevederile legale ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

De asemenea, a arătat în fata primei instanțe că prevederile articolelor din Ordinul nr. 25/2016 A.N.R.E., a căror anulare o solicită, contravin prevederilor Punctului 4.11. din Anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale, conform cărora "deținătorii construcțiilor sau a instalațiilor acceptate sunt obligați să execute pe cheltuiala lor demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operațiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea drumurilor publice.

Recurentul arată că prima instanță a tratat superficial și această problemă, limitându-se la a aprecia -: "cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuire a energiei electrice sunt suportate conform reglementărilor emise de A.N.R.E.. în baza unor criterii obiective", neavând în vedere prevederea legală invocată mai sus, în baza căreia deținătorul rețelei este obligat la executarea unor lucrări de modificare pe cheltuiala sa.

Totodată, privitor la același aspect, instanța de fond a apreciat că neconcordantele Ordinului nr. 25/2016 A.N.R.E. privind legalitatea acestuia în raport cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1294/2017 se pot realiza doar prin raportare la legile, hotărârile, ordonanțele guvernului și nu la alte acte administrative de același rang și forță juridică, conform art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, or, în formularea actiunii s-a raportat la neconcordanțele ordinului atacat cu diferite legi, hotărâri și ordonanțe ale Guvernului, de nivel superior acestui ordin, nu numai la neconcordantele dintre cele două ordine.

Recurentul a susținut că, nu în ultimul rând, Ordinul atacat încalcă și dispozițiile art. 77. art. 78 9i art. 81 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnici legislativ5 pentru elaborarea actelor normative.

Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Referitor la excepția nulității recursului declarat de reclamant, invocată de intimata - pârâtă Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei,

Examinând criticile expuse de reclamant prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că acestea vizează încălcarea sau aplicarea greșită de către instanța de fond a normelor de drept material pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea și se subsumează cazului de casare invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, excepția nulității recursului va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul Județul Arad este nefondat, urmând a fi respins, având în vedere următoarele:

Recurentul - reclamant Județul Arad a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anularea, în parte, a Ordinului nr. 25/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de rețea, emis de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, respectiv a art. 18 alin. (1), art. 24 alin. (4), art. 30 alin. (2), art. 33 alin. (1), art. 39 alin. (1), alin. (3) și alin. (5), precum și a celorlalte reglementări din Anexa 1, care prevăd că studiul de coexistență și executarea lucrărilor se efectuează pe cheltuiala solicitantului avizului.

Instanța de control judiciar constată că, deși recurentul a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., considerând că hotărârea de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, din dezvoltarea recursului rezultă că acesta a invocat critici ce pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, recurentul a susținut că instanța de fond a analizat superficial motivele invocate în susținerea acțiunii, aspect ce reiese din motivarea hotărârii civile atacate, precum și faptul că prima instanță nu a avut în vedere motivele invocate prin acțiune.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speță, din lecturarea considerentelor sentinței recurate Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei și la limitele în care a fost învestită, prima instanță a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății.

Astfel fiind, judecătorul fondului a explicat soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în judecată. Din considerentele expuse în hotărârea de fond recurată rezultă și faptul că judecătorul fondului a făcut o corectă analiză a susținerilor părților și a răspuns argumentelor acestora, expunând în mod logic și gradual considerentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este neîntemeiat, de asemenea, sentința recurată reflectând aplicarea corectă a normelor de drept material la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte constată că sunt nefondate susținerile recurentului cu privire la retroactivitatea Ordinului nr. 25/2016 a cărui anulare parțială s-a solicitat în prezenta cauză, întrucât activitatea de reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere etc. are loc în prezent, iar pentru această activitate este necesar să fie respectate prevederile din cuprinsul Ordinului ANRE nr. 25/2016.

Indiferent de momentul construirii/edificării drumurilor județene, avizele de amplasament vor fi solicitate doar dacă asupra acestor drumuri județene se execută în prezent lucrări de construcții sau lucrări de modificare care, conform prevederilor legale în vigoare, sunt permise numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare.

Nefondate sunt și susținerile că Județul Arad nu este proprietar al rețelelor electrice care urmează a fi deviate, prin urmare nu ar putea suporta costuri legate de devierea/mutarea acestora pe alte amplasamente.

Așa cum a reținut și instanța de fond, Înalta Curte constată că Județul Arad este proprietar al drumurilor județene, conform pct. II pct. 1 al Anexei la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, astfel că reabilitarea acestora cade în sarcina sa.

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, stipulează că "Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".

Potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (7) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, "Cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuție a energiei electrice, ca urmare a racordării de noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente, sunt suportate conform reglementărilor emise de autoritatea competentă, în baza unor criterii obiective".

Astfel că în mod just instanța de fond a conchis că "ordinul este dat în acord și cu respectarea dispozițiilor art. 44 alin. (7) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare".

Nu pot fi primit nici susținerile referitoare la pretinsele neconcordanțe ale ordinului a cărui anulare se solicită cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice pentru amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale", întrucât, așa cum a reținut și prima instanță, analiza legalității ordinului contestat se poate realiza doar prin raportare la legile, hotărârile și ordonanțele guvernului, conform art. 78 din legea nr. 24/2000 și nu la alte acte administrative normative de același rang și forță juridică.

Pentru aceste considerente, constatând că nu există motive pentru reformarea sentinței recurate, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul Județul Arad, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul Județul Arad împotriva sentinței civile nr. 2089 din data de 25 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 mai 2022.