ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2355/2022

Ședința publică din data de 14 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I Civila, sub nr. x/2018, din 4 mai 2018, reclamanții A., în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru cei 81 de reclamanți: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB. și CCCC., conform tabelului anexat cererii, personal auxiliar și conex din cadrul Tribunalului Iași, au chemat în judecată pe pârâții: Curtea de Apel Iași, DDDD. Publice, Ministerul Justiției, Tribunalul Iași, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:

- pârâta Curtea de Apel Iași să fie obligată să emită noi decizii de salarizare, pentru fiecare reclamant în parte, prin care să stabilească indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu data de 01.12.2015;

- pârâții Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Justiției și DDDD. să fie obligați la plata diferențelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare calculate de la data la care drepturile salariale erau datorate până la data plății efective;

- pârâții Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, Ministerul Justiției și DDDD. să fie obligați la plata unor daune cominatorii de 100 RON pe zi întârziere de la data pronunțării hotărârii și până la plata diferențelor salariale.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 2493 din 04 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului DDDD. PUBLICE și în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva persoană fără calitate procesuală pasivă. A respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtul DDDD. Publice. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, ca neîntemeiată. A respins măsura suspendării judecății până la rămânerea definitivă a sentinței nr. 3736/16.10.2017 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, recurată, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.. A unit cu fondul cauzei excepția rămânerii fără obiect. A admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții A., în nume propriu și în calitate de reprezentant pentru cei 81 de reclamanți, respectiv: B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB. și CCCC., toți reprezentați de A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL IAȘI, și CURTEA DE APEL IAȘI. A respins petitul nr. 1 din cerere constând în emiterea deciziilor de salarizare, pentru fiecare reclamant în parte, prin care să stabilească indemnizația de încadrare brută lunară prin raportare la o valoare de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu data de 01.12.2015, ca rămas fără obiect. A obligat pârâții Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Ministerul Justiției la plata diferențelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 - 30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, prin deciziile nr. 210/15.06.2018 și nr. 349/29.11.2018 emise de Curtea de Apel Iași, drepturi actualizate cu indicele de inflație și dobândă legală penalizatoare, calculate de la data la care drepturile salariale erau datorate până la data plății efective. A respins petitul nr. 3 din cerere în plata daunelor cominatorii.

Calea de atac exercitată în cauză

Curtea de Apel Iași, în calitate de pârâta în cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 a formulat recurs în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esență, recurenta Curtea de Apel Iași apreciază că sentința civilă nr. 2493/04.11.2019 a Curții de Apel București este nelegală și netemeinică.

În mod greșit a dispus instanța de fond obligarea Curții de Apel Iași la plata diferențelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii salariilor de încadrare brută lunare prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015 -30.11.2015, respectiv de 463,5 RON începând cu 01.12.2015, prin deciziile nr. 210/15.06.2018 și nr. 349/29.11.2018 emise de Curtea de Apel Iași, drepturi actualizate cu indicele de inflație și dobândă legală penalizatoare. După cum s-a precizat în întâmpinarea depusă cu privire la acțiunea reclamanților-intimați, în condițiile în care reclamanții și intervenienta au calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex la Tribunalul Iași, iar plata drepturilor salariale ale acestora se efectuează de Tribunalul Iași, solicitarea de obligare a Curții de Apel Iași la plata diferențelor salariale este neîntemeiată.

În ceea ce privește dobânda legală penalizatoare acordată de prima instanță, precizează faptul că, potrivit prevederilor art. 39 alin. (5) din O.U.G. nr. 114 din 28 decembrie 2018, pentru sumele prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2021, se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

Împotriva sentinței civile nr. 2493 din 04 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Tribunalul Iași susținând că sentința recurată este nelegală și netemeinică.

Ministerul Justiției prin recursul declarat împotriva aceleiași sentințe consideră că sentința primei instanțe a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale, aspecte care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut la pct. 8 din cuprinsul alin. (1) al art. 488 din C. proc. civ. și, pe cale de consecință, solicită admiterea recursului și casarea în parte a sentinței atacate, în sensul înlăturării obligației Ministerului Justiției de plată a diferențelor salariale și dobânda legală penalizatoare.

Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea recurentului-pârât Ministerul Justiției la emiterea unui nou ordin de salarizare, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă și la plata diferențelor salariale în valoare actualizată cu rata inflației și daune moratorii, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, recurentul-pârât Ministerul Justiției a procedat la emiterea Ordinului nr. 2066/C/2018, prin care s-a stabilit pentru judecători drepturile salariale prin aplicarea unei valori de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09 aprilie 2015 - 30 noiembrie 2015 și a unei valori de referință sectorială de 463,5 RON pentru perioada 01 decembrie 2015 - 31 decembrie 2017, precum și Ordinul MJ nr. 4988/C/2019 prin care la art. 1 alin. (1) s-a prevăzut stabilirea pentru judecători a drepturilor salariale prin aplicarea unei valori de referință sectorială de 484,18 RON pentru perioada 01 decembrie 2016 - 31 decembrie 2017. Totodată

În raport de această împrejurare, precum și față de dispozițiile O.U.G. nr. 3/2019, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursurilor, având în vedere că recurentul - pârât și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamantei. Prin urmare, interesul de a acționa al pârâților nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor și va respinge recursurile, ca lipsite de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Iași, Ministerul Justiției și Tribunalul Iași împotriva sentinței civile nr. 2493 din 04 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2022.