ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 458/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.08.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Justiției, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 199.000 RON, cu titlu de prejudiciu moral. Prin sentința civilă nr. 5685 din 27 mai 2022, pronunțată de Judecătoria Iași, secția civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Iași. Cauza a fost întregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă sub nr. x/2022.

Sentința Tribunalului Iași, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 2984 din 9 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, a fost respinsă excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, excepție invocată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice; a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice; a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Decizia Curții de Apel Iași, secția civilă Prin decizia civilă nr. 104 din 28 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 2984 din 9 decembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei Curții de Apel Iași, secția civilă a formulat declarație de recurs reclamantul A., în cadrul căreia a învederat că va depune motivele de recurs la termenul ce se va acorda.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din 10 octombrie 2023, a fost stabilit termen de judecată la 15 februarie 2024 pentru analiza recursului fomulat de reclamantul A.. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul din perspectiva excepției nulității, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde (...) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Art. 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs". Așadar, motivarea recursului se face prin însăși cererea de recurs sau, în ipoteza în care se depun printr-un memoriu separat, înlăuntrul termenul de exercitare a recursului. Excepțiile prevăzute de textele procedurale precitate vizeză motivele de casare de ordine publică sau situația în care termenul de exercitare a căii de atac curge de la alt moment decât cel al comunicării hotărârii. Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Prin urmare, obligației procesuale instituite prin textul de lege cuprins în art. 487 alin. (1) C. proc. civ. îi corespunde, corelativ, și o sancțiune, aceea a nulității prevăzută de art. 489 alin. (1) din același act normativ. Totodată, potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ.,: "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel (…)", iar art. 148 C. proc. civ. statuează că "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris." Se constată că în cuprinsul declarației de recurs formulate de recurentul A., depus la 18 aprilie 2023, se menționează faptul că motivele de nelegalitate vor fi prezentate, prin videoconferință, la termenul ce urmează a fi stabilit în cauză. Conform dovezii de înmânare aflate la dosarul de apel, decizia nr. 104 din 28 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă, a fost comunicată recurentului la 6 aprilie 2023. Raportând dispozițiile legale menționate la circumstanțele speței, se reține că termenul de 30 zile, prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la 8 mai 2023. Cum la dosar nu a fost depus un memoriu de recurs cuprinzând criticile formulate împotriva deciziei atacate, instanța constată că, în cauză, a intervenit sancțiunea nulității recursului, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Pentru considerentele expuse, constatând că, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 104 din 28 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă.