ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2233/2022

Ședința publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2015 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu DGRFP Galați anularea actului administrativ F22 emis de comisia de consuirs din data de 24.07.2015 și anularea actului administrativ emis la 24.07.2015 de către Comisia de soluționare a contestațiilor precum și obligarea pârâtei la continuarea și finalizarea procedurii de examinare a reclamantului.

Prin sentința civilă nr. 135 din data de 15.02.2017, pronunțată de Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii, invocând dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/1004 raportat la disp. art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2725 din data de 16 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția perimării, invocată din oficiu:

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 235 din data de 15.02.2017, pronunțată de Tribunalul Buzău, secția a II - a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați.

Împotriva deciziei nr. 2725 din data de 16 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs, reclamantul A..

Intimata-pârâtă DGRFP Galați nu a formulat întâmpinare împotriva cererii de recurs.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului în ceea ce privește termenul de perimare

Analizând cu prioritate îndeplinirea condițiilor privitoare la perimarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite având în vedere următoarele considerente:

Cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2, C. proc. civ., prin încheierea din 08 septembrie 2020, deoarece niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

De la data suspendării cauzei și până la data la care s-a dispus prin rezoluție, repunerea cauzei pe rol pentru analizarea îndeplinirii condițiilor privitoare la perimarea cererii (20 ianuarie 2022 dosar recurs), Înalta Curte constată că nu au fost făcute din partea părților, acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea recursului, potrivit prevederilor art. 417-418 din C. proc. civ., republicat, trecând astfel o perioadă mai lungă de 6 luni.

Potrivit art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 420 și art. 421 din C. proc. civ., republicat și va constata perimată cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2725 din data de 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2725 din data de 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2022.