ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2211/2022

Ședința publică din data de 12 aprilie 2022

Asupra cauzei de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 24.05.2019 sub nr. x/2019, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, a formulat contestație împotriva Deciziei Consiliului Concurenței nr. 75/19.12.2018 privind constatarea încălcării prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicană, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și sancționarea întreprinderilor B. S.A., C.; D.. S.A, E. S.R.L., F. S.A., CIS GAZ S.A., G. S.R.L., A. S.A., H. S.A., I. S.A., J. S.R.L., K. S.R.L. și L. S.A., solicitând:

- în principal anularea în parte a Deciziei Consiliului Concurenței nr. 75/19.12.2018, respectiv cu privire la constatarea încălcării dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de către societatea A. S.A. și, pe cale de consecință, exonera acesteia de la plata amenzii;

- în subsidiar, reducerea cuantumului amenzii stabilită în sarcina societății A. S.A. prin Decizia nr. 75/19.12.2018 a Consiliului Concurenței.

Prin sentința nr. 1035 din data de 30 decembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulate de reclamanta A. S.A., prin lichidator judiciar M., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței, ca fiind neîntemeiată.

Împotriva a sentinței nr. 1035 din data de 30 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. S.A. prin Lichidator Judiciar M. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecarea cauzei a solicitat să admită cererea sa de chemare în judecată.

În drept, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Motivând calea de atac exercitată în cauză, recurenta reclamantă susține că pentru a se putea constata incidența art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) din TFUE este necesar să se facă dovada existenței unei înțelegeri, a unui acord între întreprinderi sau a unor practici concertate care să aibă ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau denaturararea concurenței pe piața românească sau pe o parte a acesteia sau în cadrul pieței comune.

În ceea ce o privește, recurenta reclamantă susține că singurele elementele probatorii reținute în Decizia nr. 75/19.12.2018 constau în faptul că societatea, în cadrul procedurilor de achiziție publică la care a participat, și-a menținut în cadrul etapei de licitație electronică ofertele financiare depuse inițial și nu a contestat rezultatul procedurilor de achiziție publică.

Astfel, pentru dovedirea pretinsei înțelegeri, s-au reținut exclusiv următoarele elemente probatorii:

- cu ocazia participării la licitația Șirna, nu și-a îmbunătățit în etapa de licitație electronică valoarea ofertei depuse inițial (respectiv 1.022.907,00 RON, fără TVA);

- cu ocazia participării la licitația Albești Moisica, în etapa de licitație electronică, și-a menținut valoarea ofertei financiare depuse inițial (respectiv 5.808.248 RON, fără TVA);

- cu ocazia participării la licitația Sinaia Fieni, în etapa de licitație electronică, nu și-a îmbunătățit valoarea ofertei financiare depusă inițial.

Or, aceste aspecte nu sunt de natură a face dovada existenței unei înțelegeri și/sau a practici concertate de împărțire a pieței.

In mod greșit, prima instanța a reținut că "adoptarea unei atitudini pasive, în sensul neîmbunătățirii ofertei financiare în etapa electronică este, în mod evident, contrară interesului economic al reclamantei de a câștiga acel contract".

Propunerea financiară înaintată de A. S.A. în cadrul fiecăreia dintre cele trei proceduri de achiziție publică la care aceasta a participat a fost stabilită prin raportare la cerințele caietului de sarcini, cu respectarea rigorilor rigorile tehnice impuse prin documentația de atribuire.

Potrivit art. 3 lit. n) din O.U.G. nr. 34/2006, '"licitația electronică" reprezintă procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanții au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce prețurile prezentate și/sau de a îmbunătăți alte elemente ale ofertei.

Art. 167 alin. (1) lit. a) din același act normativ prevede că, în cadrul licitației electronice, procesul repetitiv de ofertare se referă numai la prețuri, în cazul în care criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut.

În consecință, "îmbunățirea valorii financiare", astfel cum susține prima instanță, consta în esență în scăderea prețului inițial ofertat.

Or, raportat la propunerea financiară depusă, la costurile alocate și la cerințele caietului de sarcini, recurenta reclamantă a apreciat că nu avea posibilitatea de diminuare a prețului ofertat în cadrul procedurilor de atribuire la care a participat, o eventuală scădere a ofertei financiare punând-o în situația de a nu mai putea îndeplini întocmai cerințele caietului de sarcini și de nu mai putea asigura executarea contractului, în situația în care oferta sa ar fi fost declarată câștigătoare.

Îmbunătățirea ofertei financiare în cadrul etapei de licitație electronică reprezintă un drept acordat de lege în favoarea operatorilor economici, iar nu o obligație.

Orice societate care participă la o procedură de atribuire are libertatea de a decide dacă, raportat la parametrii tehnici impuși prin documentația de atribuire, are posibilitatea de ași asuma executarea corespunzătoarea a contractului la un preț mai scăzut decât cel ofertat inițial.

Simplul fapt că societatea și-a menținut oferta financiară inițială și în cadrul etapei de licitație electronică nu probează "per se" existența unei înțelegeri între A. S.A și celelalte societăți participante la procedurile de achiziție publice sau a unei practici concertate de împărțire a pieței.

În consecință, recurenta reclamantă susține că în mod greșit prima instanța a reținut încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) din TFUE, atât timp cât în speță, nu s-a făcut dovada existenței vreunui acord prealabil între recurentă și celelalte societăți participante la procedurile de achiziție publică.

Față de toate aceste considerente, recurenta reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1035/2019 și admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată.

Intimatul-pârât Consiliul Concurenței a depus întâmpinare la data de 03 iunie 2019, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând recursul declarat de reclamantă, Înalta Curte constată că este nefondat, urmând a fi respins în consecință.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că prin Decizia nr. 75/19.12.2018 Consiliul Concurenței a reținut că societățile B. S.A., C., D.. S.A, E. S.R.L., F. S.A., CIS GAZ S.A., G. S.R.L., H. S.A., I. S.A., J. S.R.L., K. S.R.L., L. S.A. și A. S.A. ar fi realizat o înțelegere și/sau practică concertată unică continuă de împărțire a lucrărilor de construcții de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrările conexe acestora, achiziționate de N. S.A. în anul 2011 prin proceduri de achiziție publice, ceea ce constituie o încălcare a art. 5 alin. din Legea concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) din Tratatul privind funcționare Uniunii Europene ("TFUE").

S-a constatat faptul că întreprinderile au decis să nu mai concureze în mod real în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică menționate, denaturând, astfel, parametrul esențial al pieței, concurența, procesul competițional fiind înlocuit cu o formă de cooperare.

Recurenta reclamantă A. S.A. a contestat decizia de sancționare, susținând, în principal, nelegalitatea măsurii de sancționare din perspectiva neîndeplinirii standardului de probă necesar pentru a demonstra participarea la înțelegerea anticoncurențială și, în subsidiar, caracterul excesiv al amenzii aplicate în sarcina sa.

Prin sentința civilă nr. 1035/30 decembrie 2019 Curtea de Apel București a respins contestația reclamantei, pentru considerentele arătate în cuprinsul hotărârii, sentință ce a fost atacată cu recurs de reclamantă.

Astfel cum rezultă din cele mai sus menționate, recurenta reclamantă susține că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu greșita aplicare a dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea concurenței, în esență pentru că judecătorul fondului a apreciat în mod greșit că a fost demonstrată în cauză participarea reclamantei la înțelegerea anticoncurențială.

Preluând modul de abordare a criticilor sale la adresa legalității deciziei de sancționare, recurenta susține, în prezenta cale de atac, că standardul probatoriu necesar pentru constatarea încălcării Legii concurenței nu poate fi considerat atins doar prin raportare la elementele de fapt ce denotă o atitudine pasivă a reclamantei cu prilejul participării la licitațiile ce au format obiectul investigației Consiliului Concurenței.

Subliniază, însă, Înalta Curte că nici Consiliul Cocnurenței și nici instanța de fond nu au rezolvat chestiunea litigioasă a participării reclamantei la înțelegerea anticoncurențială numai prin raportare la faptul neîmbunătățirii uneia sau mai multor oferte depuse de reclamantă în procedurile de achiziție analizate în cauză, ci au plasat acest aspect în ansamblul circumstanțelor speței, concluzionând în sensul că această conduită a reclamantei atestă existența practicii concertate.

În acord cu cele susținute de recurenta reclamantă, Înalta Curte admite faptul că ajustarea(îmbunătățirea) unei oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire prin licitație este o chestiune ce ține de politica economică a ofertantului, însă, atunci când o atare ajustare nu intervine din considerente de oportunitate ci pentru a permite altui ofertant să obțină un avantaj în procedură și ansamblul circumstanțelor demonstrează faptul că între participanții la procedură a fost convenită o înțelegere în acest sens, conduita astfel demonstrată face parte din cele interzise prin dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 21/1996.

Luând act de faptul că reclamanta s-a limitat în prezenta cauză să invoce doar faptul că modul în care a acționat în cadrul fiecăreia dintre licitațiile electronice incriminate (Șirna, Albești Moisica, Sinaia Fieni) este explicabil printr-o decizie de natură pur economică, instanța fondului a recunoscut ca fiind plauzibil că una din explicațiile alternative comportamentului reclamantei în cadrul licitațiilor analizate o poate constitui decizia de natură pur economică evocată de către societate, însă ansamblul probelor administrate în cauză, analizate în mod global, dovedesc în mod concret modul concertat în care societățile implicate în cartel au acționat în vederea denaturării procesului competitiv în cadrul procedurilor de achiziție publică analizate în litigiul de față.

În concret, în cazul procedurii de achiziție publică Sirna, instanța fondului reține că procedura a fost demarată prin publicarea în SEAP a Invitației de participare nr. x/18.04.2011, iar până la termenul limită de transmitere a ofertelor, respectiv 02.05.2011, ora 8:30, următoarele întreprinderi: D., B., K., F., A., C. si G. au depus oferte. La data 02.05.2011, în cadrul ședinței de deschidere a ofertelor depuse, s-a constatat că toate ofertele depuse îndeplinesc cerințele din caietul de sarcini, fiind declarate admise pentru etapa finală de licitație electronică, conform Raportului Intermediar al procedurii de atribuire a contractului de achiziție lucrări nr. x/11.05.2011;

Licitația electronică s-a derulat în perioada 25.05.2011, ora 14:00 - 26.05.2011, ora 14:00, într-o singură rundă. In urma etapei finale de licitație electronică, s-a încheiat Raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție nr. x/06.06.2011, din care au rezultat următoarele: întrucât oferta D. a avut un preț neobișnuit de scăzut (sub 85% din valoarea estimata), Comisia de evaluare a solicitat precizări privind justificarea prețului, care trebuiau transmise pana la data de 30.05.2011, ora 11:00. Ofertantul nu a transmis informațiile solicitate pana la termenul limita, oferta fiind declarata inacceptabila și, prin urmare, respinsă.

Pentru întreprinderea B., Comisia de evaluare a solicitat transmiterea Formularului 10 însoțit de un centralizator al ofertei financiare, completate cu noile valori rezultate în urma procesului de reofertare electronică pentru a verifica concordanța noii oferte cu solicitările din caietul de sarcini. Până la termenul stabilit, respectiv 03.06.2011, B. nu a transmis oferta refăcută, fiind declarată neconformă și, prin urmare, respinsă.

În ceea ce o privește pe reclamantă, aceasta nu și-a îmbunătățit valoarea ofertei financiare depuse inițial (1.022.907,00 RON, fără T.V.A.), astfel încât în urma aplicării criteriului de atribuire, constând în oferta cu prețul cel mai scăzut, Comisia a declarat câștigătoare a licitației întreprinderea K. cu o valoare a ofertei de 985.000,00 RON fără T.V.A., valoare scăzută față de cea inițial depusă în cuantum de 1.020.476 RON fătă TVA.

În ceea ce privește procedura de achiziție publică Albești Moisica, aceasta a fost demarată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. x/27.04.2011 iar până la termenul limită de transmitere a ofertelor, respectiv 17.05.2011, ora 9:00, au depus oferte următoarele întreprinderi: I., D.., C., A., F. si B.. Cu excepția I., a cărei oferta a fost declarată inacceptabilă, neîntrunind condițiile minime de calificare.

În perioada 30.05.2011, ora 14:00 - 31.05.2011, ora 14:00, a avut loc etapa finală de licitație electronică, care s-a derulat într-o singură rundă, în etapa finală fiind declarată câștigătoare oferta D., care a avut prețul cel mai scăzut, respectiv 5.720.000,00 RON fără T.V.A.

În legătură cu această procedură, comiterea în concret a faptei anticoncurențiale din partea reclamantei rezultă în mod neechivoc și din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate purtate de către dl. O., directorul Departamentului Dezvoltare din cadrul N. în data de 31.05.2011, de la orele 12:46 până la 12.53 cu reprezentanții societăților participante la licitație, printre care și administratorul reclamantei.

Modusul operandi al societăților implicate în înțelegerea de denaturare a procedurii licitației electronice este evident din prezentarea cronologică a conținutului acestor conversații, purtate la diferență de câteva minute, toate fiind în sensul transmiterii unor informații cu privire la modul coordonat și tipul de comportament ce urma să fie adoptat în cadrul licitației electronice care urma să se desfășoare la ora 14:00, pentru atingerea scopului comun stabilit de membrii cartelului.

La ora 12:46, dl O. (director al Departamentului Dezvoltare și Președinte al comisiilor de evaluare pentru procedurile de achiziție publică în litigiu) a discutat telefonic cu dl. P. - C.:

"La Albești acolo...las-o mai sus dacă nu...Bine?", "Nu te du că toată lumea trebuie să ia câte o gură de oxigen.", "deci, oprește-te". Reprezentantul C. prin răspunsurile date "Da, da. Bine. Bine" (DVD 1, vol. 1 Anexe raport, Anexa 30) dovedește faptul că decizia adoptată în cadrul licitației nu este una autonomă față de ceea ce societățile implicate în cartel agreaseră anterior, anume un tip de acțiune/inacțiune care să permită fiecărei societăți ca prin rotație să fie declarate câștigătoare la licitațiile publice.

La ora 12:49, (la trei minute după indicațiile date S.C. Q.) directorul reclamantei, dl. R. a avut o convorbire telefonică cu dl. O.. Întrebat fiind dacă "aici, la Moisica, rămâi unde ești, bine?", directorului reclamantei răspunde:

"Da. " (DVD 1, vol. 1 Anexe raport, Anexa 33).

La ora 12:50 (la un minut după discuția avută cu dl. R., administratorul reclamantei) între același dl O. trasnmite informații relevante și către dl P. - C. prin care se confirmă modul de acțiune în cadrul licitației care urma:

"Auzi... să le...așa unde sunt să stea. Bine?", "Deci discret așa."Răspunsul dl. P. este de confirmare "Da, da, da,da." " (DVD 1, vol. 1 Anexe raport, Anexa 33).

La ora 12:53, dl. O. discută și cu SC. B. S.A. (prin S.) căruia îi trasnmite:

"Auzi, azi e aia de acolo de lângă Buzău?", Voi rămâneți pe poziție, bine?", "Unde sunteți acolo rămâneți." Reprezentantul S.C. B. S.A. îi confirmă prompt "La Moisica, da." "Am înțeles. Da. Gata." "Acolo o las. Da. " (DVD 1, vol. 1 Anexe raport, Anexa 35).

Ulterior, în cadrul licitației desfășurată la ora 14:00, reclamanta a menținut oferta financiară inițial, 5.808.248 RON, fără T.V.A., executând exact ceea ce i s-a transmis telefonic la 12.49 anume, "să râmână unde este."

Acest comportament dovedește în mod indubitabil că explicația acestei decizii nu este una de natură pur economică, cum afirmă reclamanta. Este evident că poziția reclamantei este, în fapt, în directă legătură cu informațiile și indicațiile care i-au fost transmise administratorului cu privire la "inacțiunea" pe care trebuia să o adopte A. la licitația electronică pentru a permite unei alte societăți să fie declarate câștigătoare, "prin rotație", așa cum erau termenii anticoncurențiale între societățiile implicate în cartel.

Curtea apreciază ca fiind relevante pentru dovedirea termenilor înțelegerii dintre societăți și informațiile rezultate din convorbirile telefonice din data de 30.05.2011, respectiv din 16.06.2011 între dl. T. și U. (șef Birou Urmărire Mentenanță N. din care reiese, încă o dată, existența corelării acțiunilor întreprinderilor implicate în licitațiile publice " No, bine, vezi că io am vorbit cu băieții, o rezolvat cazu.", "Cu unii a mai vorbit șefu"(adică. Dl O.), a se vedea (DVD 1, vol. 1 Anexe raport, Anexa 36, 38).

Relativ la procedura Sinaia Fieni, aceasta a fost demarată prin publicarea în SEAP a Anunțului de participare nr. x/15.06.201, iar până la 05.07.2011, A., C. și B. au depus oferte. Raportul Intermediar al Procedurii nr. DD 18.093/13.07.2011 a constat că toate ofertele corespund cerințelor solicitate prin caietul de sarcini, fiind calificate drept conforme și declarate admise pentru etapa finală de licitație electronică;

În perioada 19.07.2011, ora 14:00 - 20.07.2011, ora 14:00 a avut loc etapa finală de licitație electronică, iar potrivit Raportului Procedurii nr. x/22.07.2011, Comisia de evaluare a declarat câștigătoare a contractului de achiziție publică întreprinderea C., care a avut oferta financiară cu prețul cel mai scăzut, respectiv 950.757,60 RON, fără T.V.A.

Reclamanta a adoptat un comportament similar cu cel de la licitația anterioară, respectiv nu și-a îmbunătățit valoarea ofertei financiare depuse inițial, ceea ce a condus la desemnarea C. ca fiind câștigătoarea licitației.

În cuprinsul deciziei contestate sunt redate convorbirile telefonice purtate în sens similar (adică de coordonare și comunicare directă a tipului de comportament de adoptat chiar înaintea licitației electronice) și în legătură cu licitația pentru Șirna, respectiv pentru Sinaia Fieni.

Chiar dacă aceste convorbiri nu sunt purtate între dl O. (N.) și administratorul reclamantei (precum în ipoteza licitației Albești Moisica), ci cu reprezentanții altor societăți implicate în înțelegere, anume, F. S.A. prin V., K. prin W., B. prin X., instanța le apreciază ca revelând un tipar de comportament de coordonare, bine stabilit și pus la punct în sensul realizării scopului cartelului.

Astfel, curtea are în vedere că acest mod de acțiune, de atribuire "prin rotație" a contractelor în urma "ajustării" comportamentului societăților participante la licitație reiese în mod limpede din conținutul discuției telefonice purtate de dl. O. (N.) cu dl. X. (B.) din data de 24.05.2011, ora 16:29 după cum precizează acesta: "[...] tu știi că ... prin rotatie. așa".

Necesitatea ajustării ofertelor nu din rațiuni pur economice ci dictată de termenii înțelegerii dintre părți este dovedită de acțiunea societății B. care cu ocazia licitației Șirna, astfel cum a primit indicații de la dl. O., trebuia să omită o pagină în momentul în care urma să transmită oferta refăcută pe noua valoare rezultată în urma procesului de reofertare electronică, pentru a fi respinsă, după cum urmează:

"Auzi, tu când refaci acum aia, oferta, că tre să refaci pe prețu care-ai dat-o, da?", "Sări o pagină cu ceva pe ea". (convorbire din data de 27.05.2011). Atât Raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție nr. x/06.06.2011, cât și declarația 18.05.2015 a administratorului X. dată la D.I.I.C.O.T. au confirmat că netrimiterea ofertei modificată pe noul preț rezultat în urma licitației electronice, așa cum a solicitat autoritatea contractantă, s-a făcut cu scopul ca întreprinderea B. să fie descalificată.

În acest cadru mai larg dovedit cu privire la mod concret de coordonare a acțiunilor/inacțiunilor cu ocazia derulării licitațiilor publice se încadrează și convorbirea administratorului reclamantei, dl R., cu dl O., în legătură cu licitația Albești Moisica, astfel cum a fost prezentată anterior.

Din redarea conținutului conversației rezultă neechivoc contactul direct cu reprezentantul N. care avea rolul de a coordona în timp util și real societățile participante la licitație prin furnizarea de indicații clare cu privire la menținerea sau scăderea ofertei. Discuția în sine, fără alte introduceri, denotă familiaritatea dintre participanții la discuție, un mod exersat anterior de a transmite și de a primi informația relevantă, așteptarea ca administratorul reclamantei să urmeze fără urmă de opoziție indicațiile care aveau ca scop distorsionarea concurenței în cadrul acestor licitații.

Chiar dacă doar pentru licitația Albești Moisica există dovada directă dintre reprezentantul reclamantei și dl O., din ansamblul probelor administrate, corelate cu faptul că licitațiile pentru Șirna, respectiv Sinaia Fieni, s-au desfășurat la intervale relativ scurte de timp față de cea pentru Albești Moisica, Curtea constată ca fiind corectă concluzia pârâtei cu privire la participarea reclamantei la înțelegerea anticoncurențială și cu privire la celelalalte două licitații reținute în cadrul investigației.

Pe parcursul procedurii administrative și a celei în fața instanței de judecată, reclamanta nu a prezentat nicio explicație alternativă și plauzibilă cu privire la contactul direct din 31.05.2011 dintre administratorul său, dl. R. și dl. O. în contextul licitației electronice la care urma să participe în foarte scurt timp în aceeași zi și nici cu privire la sensul dialogului redat anterior, altul decât cel reținut din ansamblul probelor administrate în cauză și interpretate holistic și care susțin întru-totul concluzia pârâtei cu privire la existența unor înțelegeri între societățile implicate.

În plus, Curtea constată că deși reclamanta a afirmat că din motive pur economice a adoptat decizia de a nu modifica oferta inițial depusă cu ocazia acestor trei licitații, în concret nu a prezentat nicio dovadă sau început de dovadă în acest sens, de exemplu, prin oferirea unor date sau analize punctuale, de natura economica, existente la momentul faptelor pe care reclamanta să își fi bazat decizia de a nu își modifica oferta de preț în cadrul licitațiilor în discuție.

În general, participarea la o licitație prin depunerea unei oferte denotă că această manifestare de voință urmărește în mod evident câștigarea contractului de achiziție publică. In practică, această decizie presupune în cadrul analizei economice care a stat la baza participării la o licitație publică, și anticiparea cuantumului accceptabil sub care oferta inițial depusă poate fi ajustată, în concret, în cadrul licitației electronice.

Așadar, în lipsa datelor ecomonice de la momentul faptelor care să dovedească că reclamanta a adoptat un comportament justificat obiectiv și independent de indicațiile primite potrivit înțelegerii dintre societățile participante, Curtea remarcă faptul că adoptarea unei atitudini pasive, în sensul neîmbunătățirii ofertei financiare în etapa de licitație electronică este, în mod evident, contrară interesului economic al reclamantei de a câștiga acel contract.

Tot astfel, nu există niciun alt element concret din care să rezulte în mod neechivoc distanțarea expresă a reclamantei față de înțelegerea de a cărei existență în mod cert era conștientă, având în vedere atât modul concret în care directorul reclamantei a discutat cu dl O., cât și comportamentul adoptat exact în sensul indicat cu ocazia acestei convorbiri telefonice.

Raportat la considerentele anterioare, avute în vedere de instanța fondului pentru respingerea acțiunii reclamantei, Înalta Curte constată că prima instanță a pronunțat soluția criticată în prezenta cale de atac în urma unei analize de ansamblu a probatoriului administrat în cauză și nu prin scoaterea din context a unei manifestări de voință a reclamantei, analiză ce a condus la concluzia că între societățile investigate de Consiliul Concurenței a avut loc o înțelegere cu scopul desemnării ofertei câștigătoare prin rotație, fiind eliminată astfel concurența între participanții la procedurile de achiziție vizate de autoritatea de concurență.

Prin urmare, găsind nefondată critica recurentei reclamante la adresa legalității sentinței civile nr. 1035/30.12.2019, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. prin Lichidator Judiciar M. împotriva sentinței civile nr. 1035 din data de 30 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 aprilie 2022.