ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2150/2022

Ședința publică din data de 7 aprilie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

- suspendarea efectelor actului administrativ fiscal reprezentat de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x încheiat la data de 7.06.2021 de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15 alin. (1) și urm. din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ;

- anularea Deciziei nr. 9375 din 20.07.2021 a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin care s-a respins contestația împotriva Procesului-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x la data de 7.06.2021 de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale formulată de către UAT Gângiova;

- anularea Procesului-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x la data de 7.06.2021 emis de Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 254/20.09.2021, pronunțată în cadrul dosarului nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 8.10.2021, sub nr. x/2021.

2.1. Prin sentința civilă nr. 62/13.01.2022 Tribunalul București a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială comuna Gângiova, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud Est Oltenia, în favoarea Tribunalului Dolj - SCAF.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, a considerat instanța că în raportul de drept administrativ dedus judecății nu UAT comuna Gângiova are calitatea de autoritate publică în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, acesta fiind beneficiarul contractului de finanțare, ci Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud Est Oltenia este organul de stat care acționează în regim de putere publică iar în virtutea competenței legale, de gestionare a fondurilor europene a și emis actele administrative care sunt contestate în prezenta cauză, UAT comuna Gângiova având, în speță, calitatea de persoană vătămată.

2.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - SCAF care, prin sentința civilă nr. 272 din 2 martie 2022, a admis, la rându-i, excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflict negativ de competență între cele două instanțe, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

În justificarea unei astfel de soluții, instanța a apreciat, în esență, că în speță este contestată legalitatea a două acte administrative, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/07.06.2021 și Decizia nr. 9375/20.07.2021 de soluționare a contestației îndreptată împotriva acestuia, ambele fiind emise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, cu sediul în municipiul București.

În considerarea unor astfel de aspecte, Tribunalul Dolj a apreciat că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt neechivoce, făcând referire strictă la calitatea de autoritate publică a reclamantei, fără a distinge după cum a suferit sau nu vreun prejudiciu, având calitatea de persoană vătămată, în raportul de drept administrativ.

Analizând prezentul conflict negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

În cauză, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială comuna Gângiova a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud Est Oltenia, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

- suspendarea efectelor actului administrativ fiscal reprezentat de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x încheiat la data de 7.06.2021 de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, în temeiul art. 15 alin. (1) și urm. din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ;

- anularea Deciziei nr. 9375 din 20.07.2021 a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin care s-a respins contestația împotriva Procesului-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x la data de 7.06.2021 de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale formulată de către UAT Gângiova;

- anularea Procesului-verbal de constatare și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x la data de 7.06.2021 emis de Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale;

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantului instituție publică în categoria persoanelor vătămate prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente să judece cauza.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială comuna Gângiova are calitatea de instituție publică, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, care include în această sintagmă comunele, orașele, municipiile, sectoarele municipiului București, județele, municipiul București, instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora.

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză are calitatea de instituție publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâtul având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de instituție publică.

Deși în prezenta cauză reclamanta acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o instituție publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Totodată nu este relevantă nici definiția noțiunii de beneficiar dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, în condițiile în care art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabilește competența în raport de calitatea reclamantei, iar în prezenta cauză, reclamanta nu este persoană juridică de drept privat, ci o persoană juridică de drept public.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincție între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantei Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Gângiova și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripția teritorială a municipiului București.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Gângiova în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale prin Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 4 Sud Vest Oltenia în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 aprilie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.