ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial la data de 27.04.2018, pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamantul A. - Întreprindere Individuală a solicitat anularea Deciziei nr. 29531/24.102.2017 de soluționare a contestației înregistrată la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sub nr. x/19.09.2017, precum și anularea actului administrativ titlu de creanță/proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/16.08.2017, încheiat la data de 31.07.2017, privind proiectul x/15.07.2014 "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima dată ca șef de exploatație în localitatea Dioști, județul Dolj".

2.1. Prin Sentința civilă nr. 408 din data de 5 septembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Craiova și, în temeiul art. 132 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că litigiul comportă asupra legalității Procesului-verbal emis de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Dolj și a Deciziei de soluționare a contestației emisă de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud- Vest Oltenia.

Or, cum cererea de față vizează acte administrative emise de autorități publice locale al căror cuantum este sub pragul valoric stabilit de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 (107.304 RON), chiar dacă acestea au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, competența materială de soluționare revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, respectiv Tribunalului Dolj, în raza căruia se află atât sediul reclamantului cât și sediul autorităților publice locale emitente a actelor administrative contestate.

2.2. Prin Sentința nr. 2219 din data de 25 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

S-a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunțarea regulatorului de competență.

A avut în vedere instanța în soluționarea excepției că În speță, cererea de chemare în judecată are ca obiect contestarea actului administrativ emis de autoritate publică centrala, respectiv Decizia nr. 29531/24.10.2017 privind soluționarea contestației formulată de reclamant împotriva procesului-verbal menționat

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență:

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a emis actul administrativ titlu de creanță/proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/16.08.2017, încheiat la data de 31.07.2017, privind proiectul x/15.07.2014 "instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca șef de exploatație în localitatea Dioști, județul Dolj", prin care s-a stabilit suma totală eligibila datorată de 107304,00 RON la care se adaugă majorări de întârziere și s-a dispus recuperarea sprijinului financiar nerambursabil acordat în vederea realizării investiției și s-a propus rezilierea contractului de Finanțare x/15.07.2014 .

Împotriva acestui act administrativ, în termenul legal, s-a formulat plângerea (contestație) înregistrată cu numărul x/19.09.2017, iar la data de 28.10.2017 a fost comunicată decizia de soluționare a contestației înregistrata la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sub nr. x/19.09.2017, prin care s-a respins contestația formulată pentru aceleași motive invocate de către AFIR în titlul de creanță/proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/16.08.2017 .

Dispozițiile legale incidente sunt cele prevăzute de art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 "Toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel."

Din interpretarea textului de lege menționat se constată că pentru a fi incidente dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, o primă condiție obligatorie pentru a fi atrasă competența curților de apel o constituie ca actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene să fie emise de către autorități publice centrale.

Totodată, Înalta Curte reține și soluția de principiu adoptată în ședința acestei secții la data de 22 mai 2017 potrivit căreia este atrasă competența de soluționare a cauzei în raport de autoritatea emitentă a deciziei de soluționare a contestației, indiferent că procesul-verbal de constatare a neregulilor este emis de un centru regional - autoritate locală.

Or, din parcurgerea deciziei de soluționare a contestației (antet, cuprins, concluzii, număr de înregistrare) depusă la dosarul curții de apel, rezultă că aceasta este emisă de un organ central, respectiv Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, neavând relevanță componenta comisiei.

Prin urmare, în raport cu faptul că emitentul procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a cărui suspendare face obiectul prezentei cauze este o autoritate publică centrală, iar acesta privește acordarea unei finanțări nerambursabile din partea Uniunii Europene, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1

1

) din Legea contenciosului administrativ.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. - Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV