ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4550/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4550/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 7 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul litigiului
Prin acțiunea înregistrată inițial la data de 06.08.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Tribunalul Dolj, reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Vârvoru de Jos și Consiliul Local Vârvoru de Jos au chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând anularea actului "Proiect al Procesului Verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare, încheiat la data de 12.06.2020, înregistrat sub nr. x/12.06.2020 și, în consecință, să se constate că reclamanții au respectat condițiile de acordare a finanțării aferente Contractului de Finanțare nr. x/25.06.2009 și anexele acestuia, precum și îndeplinirea acestuia.
Prin precizarea din data de 05.11.2020, reclamanții au înțeles să:
conteste și decizia emisă de AFIR privind soluționarea contestației prealabile nr. x/13.08.2020;
precizeze obiectul cererii introductive în sensul că au înțeles să conteste și procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 18.06.2020, purtând nr. de înregistrare x/22.06.2020;
solicite și introducerea în cauză a CRFIR 4 SV-OLTENIA având în vedere că activitatea de control și implicit procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost emis de către CRFIR 4 SV-OLTENIA - compartimentul A..
să completeze motivele invocate inițial în cererea introductivă, în termenul prevăzut de art. 204 C. proc. civ. și nefiind ținuți de aspectele invocate în contestația formulată conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 8 alin. (1), teza finală a aceluiași act normativ.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 1706 din data de 26 noiembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect anulare act, în favoarea Tribunalului București.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, în contextul enunțării dispozițiilor art. 21 alin. (19) și 20, art. 46, art. 50-51 din O.U.G. nr. 66/2011, și având în vedere data la care a fost înregistrată acțiunea pe rolul instanței (06.08.2018), a reținut ca fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 intrată în vigoare la data de 02.08.2018, potrivit cărora competența teritorială este una exclusivă și aparține instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Instanța nu a avut în vedere faptul că, în cauză, a fost chemat în judecată în calitate de pârât și CRFIR 4 SV-OLTENIA, întrucât acesta nu este emitentul actelor contestate în cauză, așa cum rezultă din conținutul lor.
2.2. Prin sentința nr. 1735 din data de 16 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a avut în vedere faptul că primul termen de judecată a avut loc în data de 05.11.2020, termen la care procedura a fost legal îndeplinită, însă instanța de trimitere a pus în discuție și a admis excepția de necompetență teritorială la al doilea termen de judecată, respectiv la data de 26.11.2020.
Astfel, a considerat că, prin omiterea verificării competenței teritoriale la primul termen, instanța sesizată inițial s-a declarat indirect competentă teritorial și material să soluționeze cauza și, în temeiul art. 130 alin. (2) și art. 131 C. proc. civ., a admis excepția de necompetență teritorială.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal
2.1. Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competență ivit între cele două instanțe, îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze cauza din perspectiva domiciliului pârâtei și a momentului la care necompetența teritorială a fost invocată de instanța inițial investită.
Din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, se constată că prin cererea inițială reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Vârvoru de Jos și Consiliul Local Vârvoru de Jos au chemat în judecată pe pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, solicitând anularea actului "Proiect al Procesului Verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare, încheiat la data de 12.06.2020, înregistrat sub nr. x/12.06.2020 și, în consecință, să se constate că reclamanții au respectat condițiile de acordare a finanțării aferente Contractului de Finanțare nr. x/25.06.2009 și anexele acestuia, precum și îndeplinirea acestuia.
Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a acordat un prim termen de judecată la 05.11.2020, dată la care reclamanții au înțeles să își precizeze/modifice acțiunea, astfel cum permit dispozițiile art. 204 C. proc. civ.
Precizarea reclamanților a fost în sensul contestării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, precum și a Deciziei de soluționare a contestației împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, înregistrate la AFIR sub nr. x/22.06.2020.
Față de conținutul acestor precizări, având în vedere și solicitarea reclamanților de introducere în cauză a CRFIR 4 SV-OLTENIA motivat de faptul că activitatea de control și implicit Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare a fost emis de către CRFIR 4 SV-OLTENIA - compartimentul A., Tribunalul Dolj a extins cadrul procesual pasiv inițial stabilit și a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a CRFIR 4 SV-OLTENIA, precum și citarea acestuia cu o copie a precizărilor la acțiune și cu mențiunea de a depune întâmpinare.
La următorul termen din data de 26.11.2020, instanța a invocat, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Dolj.
Înalta Curte, sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență, reține că potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ.:
"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii."
Totodată, art. 131 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."
Or, având în vedere cererea precizatoare/modificatoare a reclamanților, care s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 204 C. proc. civ., Înalta Curte constată că primul termen la care toate părțile au fost legal citate, inclusiv pârâtul CRFIR 4 SV-OLTENIA, este cel din data de 26.11.2020, fiind respectat momentul până la care instanța inițial investită putea să invoce necompetența teritorială, astfel cum permit dispozițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială Vârvoru de Jos și Consiliul Local Vârvoru de Jos și pe pârâții Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 4 Sud Vest Oltenia, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.