ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2143/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2143/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 7 aprilie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată prin acțiunea înregistrată la data de 16.06.2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MEDIULUI APELOR ȘI PĂDURILOR, a solicitat instanței obligarea pârâtului, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței, a comunica în copie conform cu originalul:
- copie a Planul de așezare in teren;
- copie din Registru General Casa Pădurii, prevăzut de Legea nr. 16/1996 Actualizata, a intrărilor-ieșirilor, din perioada, 11.03.1926 - 30.04.1926,
- copie din Registru General de Arhiva Casa Pădurii, prevăzut de Legea nr. 16/1996 Actualizata, a intrărilor-ieșirilor, din perioada 11.03.1926-30.04.1926;
- copie din Registru General Casa Autonoma a Pădurii Statului, prevăzut de Legea nr. 16/1996 Actualizata, a intrărilor-ieșirilor, perioada 01.12.1937-31.12.1937;
- copie din Registru General de Arhiva Casa Autonoma a Pădurii Statului, prevăzut de Legea nr. 16/1996 Actualizata, a intrărilor-ieșirilor, 01.12.1937-31.12.1937;
- copie conform cu originalul unde se afla in păstrare: -Registrele Generale Casa Pădurilor din perioada, 11.03.1926 - 30.04.1926, de Arhiva Casa Pădurilor, din perioada, 11.03.1926 - 30.04.1926;
- Registrele Generale Casa Autonoma a Pădurii Statului, perioada 01.12.1937-31.12.1937, de Arhiva Casa Autonoma a Pădurii Statului, perioada 01.12.1937-31.12.1937.
În susținere, s-a arătat, în esență, că a adresat autorității o cerere la care s-a răspuns că nu se dețin în arhivă documentele, iar refuzul soluționării este unul nejustificat întrucât orice instituție deține un registru de intrare/ieșire cu evidența documentelor și nu s-a dovedit că documentele nu se regăsesc în arhivă.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 109/2020 din 9 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 109/2020 din 9 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, intimatul-pârât Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând cu prioritate îndeplinirea de către recurentul-reclamant A. a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția netimbrării, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:
În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.
Prin citația comunicată recurentului-reclamant A. la data de 23 noiembrie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar și ulterior, prin citațiile comunicate la data de 21 decembrie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 109/2020 din 9 septembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, obligație pe care recurentul-reclamant nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat.
Din verificările efectuate, se constată că recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru și nici nu a solicitat acordarea ajutorului public judiciar pentru plata taxei.
Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului și va anula, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 109/2020 din 9 septembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 109/2020 din 9 septembrie 2020 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 aprilie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.