ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 14/2022

Obiectul cererii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția pentru cauze de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, anularea în tot a actului administrativ - Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 și, în temeiul art. 18 alin. (3) din Legii nr. 554/2004, acordarea de despăgubiri constând în daune morale, raportat la modalitatea de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 223/2015, despăgubiri egale cu diferențele de valoare dintre pensia recalculată reclamantului și cea care urmează a fi stabilită în litigiu ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Brăila. Prin încheierea din 4 octombrie 2018, instanța de fond a respins excepția conexității prezentei cauze cu dosarul civil nr. x/2018, aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII- a de contencios administrativ și fiscal, invocată prin întâmpinare de către pârâtul Ministerul Afacerilor și Interne. Având în vedere că Ordinul nr. 31/12.02.2016 a cărui nulitate o pretinde prin acțiune reclamantul este un ordin comun, fiind emis atât de pârât, cât și de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul Român de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază, instanța a dispus introducerea acestora din urmă în calitate de pârâți, văzând tocmai calitatea acestora de coemitenți ai Ordinului de față.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 72/2019 din 15 aprilie 2019, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondate excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâții Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și excepția privind lipsa procedurii prealabile invocată de aceeași pârâți menționați anterior, precum și de pârâții Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază; a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței nr. 72/2019 din 15 aprilie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și casarea cu trimitere spre rejudecarea cauzei în fața primei instanțe, fie rejudecând cauza să fie admisă acțiunea și să se dispună anularea în tot a actului administrativ, Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 și obligarea intimatei MAI să emită un ordin prin care să respecte cu strictețe sfera de reglementare a actului administrativ normativ, precum și la plata de daune morale și cheltuieli de judecată. Recurentul a arătat în esență că, a formulat plângere prealabilă față de ordinul contestat, în raport de dispozițiile Leggi nr. 24/2000, arătând motivele pentru care consideră că încalcă prevederile art. 11 și 18 din Legea nr. 223/2015, precum și principiile egalității și nediscriminării și al incesibilității, că ordinul a introdus în elementele salariale cumulul ce se cuvine Semnului Onorific în Serviciul Patriei, Meritul Militar și a eliminat elemente salariale care trebuiau actualizate, drepturin bănești din partea de pensie care se referă la stagiile de cotizare suplimentare realizate după deschiderea dosarului de pensie. De asemenea, reclamantul susține că are pe rolul Tribunalului Brăila o cauză având ca obiect anularea deciziei de pensie nr. x/06.07.2017, nelegalitatea dispozițiilor din ordinul atacat, afectând drepturile sale la pensie și fiind contrare dispozițiilor art. 109 alin. (1) și 110 din Legea nr. 223/2015, în ceea ce privește recalcularea pensiei în caz de stagiu suplimentar de cotizare. Deși în fața instanței de fond a făcut dovezile necesare din care rezultă că ordinul este nelegal, instanța de fond i-a respins cererea, fără ca în dispozitivul sentinței să se facă mențiunea că soluția este pronunțată și în contradictoriu cu MAI. Recurentul mai arată că instanța nu a făcut trimitere la expertiza extrajudiciară și nici la adresa nr. x/13.05.2016 a MAI și adresa IPJ nr. x/13.02.2018, din lecturarea sentinței rezultând că se face trimitere doar la modalitatea de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015, fără a se referi la toate apărările promovate de reclamant cu privire la poziția Casei de pensii din cadrul MAI. De asemenea, mai arată recurentul că drepturile referitoare la sporuri trebuie acordate tuturor polițiștilor aflați în aceeași situație juridică ca funcție, indiferent de momentul în care acestora li s-a deschis dreptul la pensie. Mai susține recurentul că instanța nu s-apronunțat și nu a făcut aplicarea Deciziei CCR nr. 829/2008, iar instanța s-apronunțat cu privire la părțile STS, MJ, SRI, SIE și SPP, prin respingerea acțiunii față de acestea, în condițiile în care aceste părți au fost introduse în cauză în baza art. 78 din C. proc. civ. și art. 16 1 din Legea nr. 554/2004.

Apărările formulate în recurs 4.1. Intimatul-pârât Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.2. Intimatul-pârât Serviciul Român de Informații a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.3. Intimatul-pârât Serviciul de Telecomunicații Speciale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.4. Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.

Intimatul-pârât Serviciul de Informații Externe a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.

Intimatul-pârât Serviciul de Protecție și Pază a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.7 Intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate. 4.

În temeiul art. 201 din C. proc. civ., recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinări, prin care a solicitat respingerea excepției nulității recursului, iar pe fond a solicitat înlăturarea apărărilor invocate și admiterea recursului astfel cum a fost formulat. 5. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 10 octombrie 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 11 ianuarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, când au avut loc dezbaterile asupra fondului. 6. Excepția nulității recursului Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului invocată de intimații-pârâți MAI și MApN, constatând că recurentul reclamant a invocat dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 din C. proc. civ., iar motivele invocate în memoriul de recurs se circumscriu acestor cazuri legale de casare. II.7. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. 6.1. Situația de fapt Reclamantul A. s-a adresat instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Galați, la data de 16.03.2018, solicitând, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), anularea Ordinului M.A.I. nr. 31/12.07.2016 și în temeiul art. 18 alin. (3) din Leg. 554/2004 acordarea de despăgubiri constând în daune morale raportat la modalitatea de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 223/2015, despăgubiri egale cu diferențele de valoare dintre pensia recalculată reclamantului și cea care urmează a fi stabilită în litigiu ce face obiectul dosarului nr. x/2017 al Tribunalului Brăila. Reclamantul se consideră vătămat de actul administrativ normativ suspus controlului din perspectiva modului de recalculare a pensiei, arătând că dreptul de pensie i s-a deschis în luna aprilie 2004, având o contribuție suplimentara din 2004 pana la ultima decizie x/30.10.2015, când a putut să își valorifice contribuțiile suplimentare la pensie, la Casa Sectoriala de Pensii a M.A.I., conform Legii 241/2013, care permitea adăugarea distincta la pensie a cuantumului calculat conform Legii 241/2013, care completa Legea 263/2010. Comisia de Contestații Pensii a respins cererea sa, nemotivat din punctul său de vedere prin Hotărârea 15137/23.08.2017. Comparând decizia sa cu alte decizii, a unor ofițerii aflați în aceeași situație juridica, cărora in buletinul de calcul li s-a adăugat sporuri prevăzute la elemente salariale de la rubricile de la punctul IV din buletinul de calcul, a constatat că în cazul său lipsesc mai multe sporuri, care fac parte din elementele salariale, avute în vedere la recalcularea pensiilor, ținând cont ca la recalculare trebuia avuta în vedere legea salarizării polițiștilor în activitate la 01.01.2016. Casa Sectoriala de Pensii cât și Direcția Juridica din Cadrul M.A.I., au invocat în apărare Ordinul M.A.I. nr. 31/12.02.2016, care nu permite recalcularea pensiilor cu adăugarea vechimii valorificate după data deschiderii dreptului de pensie până la 01.01.2016, sume adăugate la pensia sa prin ultima Decizie nr. x/30.10.2015, conform Legii 241/2013, care a completat Legea nr. 263/2010, înainte de intrarea în vigoare a Legii 223/2015. Analizând Ordinul nr. 31/12.02.2016, reclamantul arată că acesta este emis cu încălcarea unor dispoziții exprese ale articolelor 77 si 78 din Legea 24/2000, care stabilesc ca ordinele emise de ministere, în aplicarea unor acte normative, nu pot să se emită decât pe baza și în executarea legilor pentru care au fost emise si nu pot conține soluții care sa contravin prevederilor acestora. Articolul 11 lit. g) din Ordin, încalcă dispozițiile art. 109 alin. (1) teza ultima din Legea 223/2015, modificat prin O.U.G. nr. 57/2015, care prevede că la recalcularea pensiilor, se utilizează baza de calcul prevăzuta de art. 28 din același act normativ, actualizată conform legii de salarizare a polițiștilor Ia data intrării in vigoare a Legii 223/2015 adică la 01.01.2016. Însă din textul art. 109 ailn. 1 teza ultima al Legii 223/2015 actualizata, nu rezulta ca legiuitorul a făcut o limitare a elementelor salariale, care trebuie actualizate, așa cum limitează art. 11 lit. g) din Ordinul 31/12.02.2016. Tot în art. 109 alin. (1), se prevede ca recalcularea pensiilor se face in raport cu vechimea valorificata prin ultima decizie de pensie si baza de calcul actualizata, conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor si funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. Din cauza modului de interpretare și aplicare a Ordinului 31/12.02.2016 de către Direcția Juridica din cadrul M.A.I. nu i s-au luat in calcul sumele reprezentând sporuri, referitoare la sporuri de confidențialitate si fidelitate care reprezintă in jur de 900 de RON, precum si cuantumul din pensie evidențiat in ultima decizie care-i revine urmare a aplicării art. 1 alin. (3) din Legea 241/2013, in cuantum de 1183 RON, in afara de pensia aflata in plata la luna decembrie 2010. În aceste condiții ținând cont si de indicele de inflație, pensia sa a fost diminuata, la recalculare, cu aproximativ 2500 de RON. De asemeena, analizând situația sa cu a colegilor pensionari rezulta ca au fost încălcate dispozițiile art. 109 alin. (1) teza ultima si art. 2 lit. b) din Legea 223/2015 actualizata in sensul ca nu se respecta principiul egalități si nediscriminării pentru persoane aflate in aceeași situație juridica și nici principiul incesibilității din art. 2 lit. d) din Legea 223/2015, care prevede ca nici un drept de pensie nu poate fi cedat, adunându-se practic cuantumul pensie, evidențiat distinct in ultima decizie din 30.10.2015, reclamantul invocând și Decizia CCR nr. 819./03.07.2008. Înalta Curte constată că în mod corect a constatat instanța de fond că, deși în petitul cererii introductive reclamantul solicită anularea întregului Ordin nr. 31/2016, în fapt singurul articol criticat de reclamant este art. 11 lit. g) din ordinul menționat, care ar încălca dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Procedând la verificarea conformității ordinului contestat cu prevederile art. 28, coroborate cu art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, judecătorul fondului a concluzionat că art. 11 din Ordin, criticat de reclamant nu face decât să prevadă detaliat care sporuri sunt incluse în baza de calcul și care nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, aspecte ce rezultă din coroborarea art. 28 din Legea 223/2015 și art. 11 din Procedura de recalculare, dispoziții ce sunt aplicabile tuturor pensiilor militare fără discriminare, indiferent dacă titularul a ieșit la pensie anterior Legii nr. 223/2015 sau în baza acestor dispoziții legale. Procedura de recalculare a pensiilor militare prevede același mecanism al echivalării funcțiilor prevăzute de legislația anterioară cu funcțiile reglementate în prezent si actualizarea soldelor/salariilor care constituie baza de calcul, astfel cum este prevăzut și în Legea nr. 223/2015, ordinul comun fiind emis tocmai în baza si în executarea Legii nr. 223/2015, neconfirmându-se susținerile reclamantului de încălcare a dispozițiilor legale de rang superior. Mai reține instanța că este fără relevanță cuantumul pensiei stabilite pentru alte foste cadre MAI și în niciun caz nu se poate afirma existența vreunei discriminări între reclamant și acele persoane, cu atât mai mult cu cât recalcularea se raportează la o perioadă de 6 luni aleasă de fiecare pensionar în parte - din ultimii 5 ani de activitate. 6.2 Analiza motivelor de casare Ca situație premisă, Înalta Curte reține faptul că argumentele de nelegalitate ce pot fi avute în vedere în cauza de față, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, trebuie să aibă legătură în mod direct cu Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016 a cărui anulare s-a solicitat și nu cu aspecte de nelegalitate ce privesc Decizia de pensie nr. x/06.07.2017, împotriva căreia reclamantul a formulat contestație separat și care face obiecul dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Brăila. Prin urmare, aspectele de ordin procedural invocate de recurent cu referire la acel dosar sau cu privire la probele administrate nu pot fi avute în vedere, modul de recalculare a pensiei prin Decizia de pensie nr. x/06.07.2017, precum și valorificarea expertizei extrajudiciare, făcând obiectul judecății în acea cauză. Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., instanța de control judiciar nu poate reține o nemotivare a sentinței și o încălcare a art. 425 lit. b) din C. proc. civ. Împrejurarea că în dispozitivul sentinței nu se face mențiunea că soluția este pronunțată și în contradictoriu cu MAI și nu s-ar face referire la toate apărările promovate de reclamant cu privire la poziția Casei de pensii din cadrul MAI, instanța pronunțându-se cu privire la părțile STS, MJ, SRI, SIE și SPP, prin respingerea acțiunii față de acestea, în condițiile în care aceste părți au fost introduse în cauză în baza art. 78 din C. proc. civ. și art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, nu echivalează cu o nepronunțare sau cu o nemotivare a hotărârii, aceste critici putând fi încadrate eventual pe motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. Chiar și în această situație, se constată că pârâtul MAI a fost parte în proces și a fost citat la fiecare dintre termene, astfel încât nemenționarea în dispozitivul sentinței nu poate fi considerată decât o eroare materială, prin omisiune, ce se poate îndrepta la instanța de fond, conform art. 442 din C. proc. civ. Introducerea în cauză în temeiul art. 16 1 din Legea nr. 554/2004 s-a făcut, având în vedere calitatea de emitenți ai ordinului contestat, ordinul fiind comun, în afara MAI fiind emis și de STS, MJ, SRI, SIE și SPP. Din perspectiva art. 488 pct. 6 C. proc. civ., se constată că instanța a răspuns tuturor motivelor de nelegalitate ce privesc exclusiv ordinul contestat, considerentele cuprinzând raționamentul judiciar avut în vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii. În cauza de față, reclamantul se consideră vătămat de un act administrativ cu caracter normativ, respectiv Ordinul M.A.I. nr. 31/12.07.2016, iar criticile invocate de recurent ce pot face obiectul analizei, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., sunt cele privind încălcarea Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă și neconformatitatea cu actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv art. 109 alin. (1) și 110 alin. (1) coroborat cu art. 28 din Legea nr. 223/2015, precum și principiile egalității și nediscriminării și al inaccesibilității. Susținerea potrivit căreia art. 11 și 18 din Ordin încalcă prevederile art. 109 alin. (1) și 110 alin. (1) coroborat cu art. 28 din Legea nr. 223/2015, precum și principiile egalității și nediscriminării și al incesibilității, nu poate fi reținută, instanța de fond după ce a redat întocmai prevederile contestate din cuprinsul Ordinului și cele prevăzute de dispozițiile legale incidente, concluzionează, în mod judicios, că art. 11 din Ordin nu face decât să prevadă detaliat care sporuri sunt incluse în baza de calcul și care nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor de pensie. Baza de calcul pentru recalcularea pensiilor militare este media soldelor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar sau polițist, în care nu se includ elementele enumerate în art. 28, actualizată, nefiind incluse sporuri sau alte elemente ale soldei lunare din perioada care nu a fost aleasă pentru stabilirea pensiei. În ceea ce privește susținerile recurentului că ordinul a introdus în elementele salariale cumulul ce se cuvine Semnului Onorific în Serviciul Patriei, Meritul Militar și a eliminat elemente salariale care trebuiau actualizate, drepturi bănești din partea de pensie care se referă la stagiile de cotizare suplimentare realizate după deschiderea dosarului de pensie, acestea nu pot fi reținute. Înalta Curte constată că prin Decizia RIL nr. 16/2021 a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că, " în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.". Această decizie, pronunțată de Instanța Supremă în procedura de unificare a jurisprudenței, ulterior emiterii ordinului contestat și a pronunțării instanței de fond, urmează să-și producă efectele obligatorii, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., în procesul de stabilire a pensiei militare a reclamantului, însă în speța de față obiectul cauzei este verificarea conformității dispozițiilor din ordinul contestat cu Legea nr. 223/2015, necorelarea unui act administrativ cu caracter normativ cu un alt act normativ decât cel în baza căruia a fost emis nefiind un motiv de nelegalitate a acestuia. Procedura de recalculare a pensiilor militare prevede același mecanism al echivalării funcțiilor prevăzute de legislația anterioară cu funcțiile reglementate în prezent si actualizarea soldelor/salariilor care constituie baza de calcul, astfel cum este prevăzut și în Legea nr. 223/2015, eventuale stagii suplimentare de cotizare neavând legătură cu recalcularea pensiilor militare și actualizarea soldei lunare, art. 11 din Ordinul nr. 31/2016 contestat, nevenind în contradicție cu art. 109 alin. (1) și 110 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, textul nefăcând altceva decât să preia dispoziție de la art. 28 alin. (1) din același act normativ în determinarea bazei de calcul folosită la recalcularea pensiei militare de stat. În fine, susținerea recurentului că drepturile referitoare la sporuri trebuie acordate tuturor polițiștilor aflați în aceeași situație juridică ca funcție, indiferent de momentul în care acestora li s-a deschis dreptul la pensie, privește de fapt soluția legislativă adoptată în operațiunea de recalculare a pensiei militare de stat, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015, însă aceste eventuale discriminări dintre pensia reclamantului și a alte cadre MAI aflate în situație similară nu sunt consecințe ale nelegalității actului administrativ contestat. 7. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamantului, ca nefondat.