ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1369/2022

Ședința publică din data de 9 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia la data de13.05.2016 sub nr. x/2016, reclamantul Județul Sibiu, prin Consiliul Județean Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Societatea Informațională - Organismul Intermediar pentru promovarea Societății Informaționale, a solicitat anularea Deciziei nr. 2459/18.03.2016 emisă de pârât și a tuturor actelor care au stat la baza aplicării corecției financiare de 5%, respectiv a Raportului de control nr. x/25.11.2015 și a Raportului de control nr. 19.419/10.12.2015, în cadrul Proiectului E - Registru Realizarea și Implementarea unui Sistem Informatic Integrat la nivelul Consiliului Județean Sibiu și a UAT-urilor Partenere pentru Gestionarea Registrului Agricol în formal electronic -SMIS 48354.

1.2. Prin sentința nr. 225 din 4 octombrie 2016, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul Județul Sibiu, prin Consiliul Județean Sibiu, reprezentat prin Președintele Consiliului Județean Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Societatea Informațională-Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale.

1.3. Prin decizia nr. 3271/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamantul Județul Sibiu, prin Consiliul Județean Sibiu, împotriva sentinței nr. 225 din 4 octombrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Dosarul a fost înregistrat în al doilea ciclu procesual la data de 28.08.2019 sub nr. x/2016*.

În rejudecare, prin sentința nr. 239 din 14 octombrie 2019, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal:

(i) a admis cererea formulată de către reclamantul Județul Sibiu, prin Consiliul Județean Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Societatea Informațională-Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale;

(i) a anulat Decizia nr. 2459/18.03.2016 emisă de pârât și toate actele premergătoare care au stat la baza aplicării corecției financiare de 5% dispusă de pârât, respectiv Raportul de control nr. x/25.11.2015 și Raportul de control nr. 19.419/10.12.2015;

(iii) a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței nr. 239 din 14 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a susținut că sentința a fost pronunțată fără a se arăta motivele desființării tuturor actelor de control atacate în integralitatea lor.

Deși instanța de fond a anulat toate actele supuse cenzurii, în cuprinsul soluției de admitere a acțiunii judecătorul fondului a analizat doar neregula reținută prin Raportul de control nr. x/25.11.2015, respectiv validitatea dovezii deținerii unui Certificat ISO 9001 sau echivalent, fără a expune vreun considerent legat de conformitatea sau nu a Formularului 12b - Declarație privind partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de asociați si specializarea acestora, neregulă consemnată în Raportul de control nr. x/10.12.2015, pe care implicit l-a anulat.

Or, considerentele care au fundamentat soluția de admitere a acțiunii se referă exclusiv la conținutul unui singur raport de control, lăsând astfel, în parte, nemotivată hotărârea.

Instanța de fond, anulând actele administrative emise de MCSI -OIPSI a ignorat întreaga situație de fapt și de drept care a impus emiterea actelor administrative, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material

În Fișa de Date a achiziției, la punctul III.2.3.b), autoritatea contractantă a solicitat Certificat ISO 9001 sau echivalent.

În cazul unei asocieri, potrivit art. 7 pct. 8 din Contractul de finanțare, fiecare dintre membrii asociați trebuie să dețină și să prezinte acest certificat pentru partea pe care o realizează, valabil la data depunerii ofertelor.

În urma controlul efectuat de către reprezentanții MCSI-OIPSI s-a constatat că A. S.R.L. (lider) - B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și D. S.R.L. nu îndeplinește cerința de calificare privind standardul de asigurare a calității.

Din studierea Formularului 12b - Declarație privind partea/părțile din contract car sunt îndeplinite de asociați și specializarea acestora, se observă că B. S.R.L. urma să livreze echipamente hardware, licențe software de bază, să realizeze și să implementeze sistem informatic și să instruiască utilizatorii. Certificatul nr. QA/RO/0036 din 07.06.2013, valabil până 07.06.2014, inclus în ofertă, confirmă că organizația are implementat și menține un sistem magement al calității conform standardului ISO 9001 în domeniile: Servicii de consultanță pentru accesarea fondurilor naționale și europene, Servicii de consultanță în management de program, Servicii de consultanță privind achizițiile publice, Servicii de instruire și formare profesională.

Prin certificatul revizuit se adaugă un nou domeniu, respectiv dezvoltare, mentenanță, asistență tehnică pentru sisteme informatice (hardware și software) prin care asociatul poate demonstra parțial îndeplinirea cerinței pentru partea din contract pe care urmează să o realizeze, respectiv: licențe software de bază, să realizeze și să configureze rețeaua LAN, să analizeze, să proiecteze, să dezvolte, să testeze și să implementeze sistemul informatic și să instruiască utilizatorii.

Comisia de evaluare a solicitat clarificări ofertantului prin adresa nr. x/14.08.2014 susținând că "dintr-o regretabilă eroare materială, s-a depus certificatul ISO vechi", anexându-l pe ce revizuit. Certificatul ISO nr. QA/RO/0036 Revizia nr. 1, din iunie 2014, valabil până în iunie 2015 confirmă faptul că organizația este certificată în conformitate cu ISO 9001:2008 pentru Servicii de consultanta pentru afaceri și management, Dezvoltare, mentenanță, asistență tehnică pentru sisteme informatic (hardware și software), Servicii de consultanță privind achizițiile publice, Servicii de instruire: formare profesională.

În cadrul Procesului-verbal nr. x/21.08.2014, membrii comisiei de evaluare analizează răspunsul ofertantului și stabilesc că cerința este îndeplinită de ofertant. Se constată faptul că membrii comisiei de evaluare nu aveau cum să stabilească, doar din documentele aflate la dosarul achiziției publice, dacă asociatul B. S.R.L. îndeplinește sau nu cerința la data limită de depunere a ofertelor, respectiv 03.06.2014, deoarece certificatul revizuit. în care este inclus noul domeniu Dezvoltare, mentenanță, asistență tehnică pentru sisteme informatice (hardware și software), este emis în iunie 2014, neindicându-se ziua emiterii acestuia.

Mai mult, prin răspunsul nr. x/21.08.2014, intimata-reclamantă retransmite Formularul 12b - Declarație privind partea/părțite din contract care nu sunt îndeplinite de asociați si specializarea acestora prin care modifică informațiile din ofertă, respectiv elimină livrarea echipamentelor hardware și a licențelor software de bază pe care B. S.R.L. urma să le îndeplinească, în cazul desemnării ofertei ca fiind câștigătoare. Se constată că membrii comisiei de evaluare nu au solicitat clarificări cu privire ia această modificare a ofertei, iar prin Raportul procedurii nr. x/13.10.2014, oferta depusă de A. S.R.L. (lider) - B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și D. S.R.L. este declarată acceptabilă de membrii comisei de evaluare.

Beneficiarul-reclamant în mod eronat susține că prin modificarea Formularului 12b, ofertantul doar corelează informațiile prevăzute în Acordul de asociere aflat în oferta depusă, deoarece în cadrul Acordul de asociere nu se menționează care asociat va realiza furnizarea de gchipamente, deși însăși denumirea contractului o cuprinde: Furnizare echipamente, implementarea sistemului și realizarea instruirii în cadrul proiectului, ci se menționează doar derularea în comun a contractului de achiziție publică, în cazul desemnării ofertei comune ca fiind câștigătoare (art. 2.1 lit. b) din Acordul de asociere).

În cazul în care s-ar fi corelat strict informațiile din tabelul aflat în Acordul de asociere, atunci niciunul dintre asociați nu ar fi realizat furnizarea echipamentelor, iar astfel oferta nu ar fi cuprins tot obiectul contractului ce urmează a fi atribuit. Însă, în Formularul 12b, reprezentantul împuternicit al liderului asocierii detaliază partea din contract pe care fiecare asociat urmează să o realizeze, astfel modalitatea de îndeplinire a cerinței de calificare privind standardul de asigurare a calității se analizează corelând domeniul certificat conform ISO 9001 sau echivalent cu partea din contract pe care asociatul urmează să o realizeze menționată în Formularul 12b.

În concluzie, pentru abaterea constatată în procedura de derulare a achizițiilor, s-a decis aplicarea unei corecții de 5% din valoarea eligibilă a Contractului de achiziție nr. x/29.10.2014, încheiat cu A. S.R.L. (lider) - B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. și D. S.R.L..

În consecință, toate aceste fapte au condus la emiterea actelor contestate și constituie "nereguli" și "neregularități" în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 14 din contractul de finanțare.

Aceste nereguli constatate au condus, evident, potrivit art. 7 pct. 23 din Contractul de finanțare asumat la respingerea de la plată a sumei de 291.770,76 RON reprezentând corecție financiară de 5% din valoarea contractului de achiziție nr. x/29.10.2014.

Având în vedere faptul că OIPSI, în procesul de verificare a cererilor de rambursare, a reținut asiguratoriu un procent de 25% din valoarea contractului de achiziție (Conform Istrucțiunii OIPSI nr. 7207/05.05.2015), s-a respins de la plata suma aferentă corecției financiare de 5% din suma reținută asiguratoriu.

Constatarea unei abateri/nereguli nu este condiționată de constatarea unui prejudiciu efectiv, actele normative având în vedere și potențialitatea ca actul sau omisiunea beneficiarului ori autorității cu competențe în domeniu să producă un prejudiciu.

În acest sens invocă Hotărârea pronunțată de CJUE în cauza C-465/10, în care Curtea a constatat că "încălcarea de către beneficiarul unei subvenții FEDR, în calitatea sa de autoritate contractantă, a normelor de atribuire a contractelor de achiziții publice de servicii, în vederea realizării acțiunii subvenționate, determină o cheltuială neiustificată și prin aceasta aduce prejudicii bugetului Uniunii, subliniind că "inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii".

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant Județul Sibiu a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările de la fond.

Pe parcursul soluționării recursului, calitatea procesuală a recurentului pârât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost preluată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, ca succesoare în drepturi și obligații, conform art. 1 din O.U.G. nr. 90/2019, act normativ în baza căruia cea din urmă autoritate a preluat atribuțiile Organismului Intermediar pentru promovarea Societății Informaționale și pe cele ale Unității de implementare proiecte.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței recurate în raport de criticile formulate, de apărările din întâmpinare și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Intimata-reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, legalitatea Deciziei nr. 2459/18.03.2016 emisă de recurentul-pârât, prin care a fost respinsă contestația împotriva Raportului de control nr. x/25.11.2015 și a Raportului de control nr. 19.419/10.12.2015, aferentă proiectului "E-Registru - Realizarea și implementarea unui sistem informatic integrat la nivelul Consiliului Județean Sibiu și UAT-urilor partenere pentru gestionarea Registrului Agricol în format electronic" cod SMIS 48354, prin care s-a stabilit în sarcina intimatului-reclamant o corecție financiară de 5% din valoarea contractului de furnizare nr. x.500/29.10.2014 încheiat cu A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L., - S.C. D. S.R.L..

Acțiunea sa a fost admisă în parte, prima instanță apreciind ca fiind netemeinice și nelegale actele administrativ fiscale contestate.

Hotărârea instanței de fond a fost recurată de pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (actualmente Autoritatea pentru Digitalizarea României).

În ceea ce privește invocarea art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză.

Potrivit textului normativ indicat, se poate cere casarea hotărârii atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii.

Recurentul-pârât a invocat lipsa motivării cu privire la neconformitatea Formularului 12b - Declarație privind partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de asociați si specializarea acestora, neregulă consemnată în Raportul de control nr. x/10.12.2015, pe care instanța de fond implicit l-a anulat.

Critica este nefondată, întrucât hotărârea recurată este motivată cu respectarea dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., motivarea nefiind o chestiune de volum, ci una de esență, de conținut, în sensul că aceasta trebuie să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele administrate.

Fără a fi necesar să se răspundă la fiecare argument din susținerile părților litigante, instanța poate proceda la gruparea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate, motivarea urmând să reliefeze raționamentul logico-juridic pentru care a fost adoptată soluția, cu arătarea elementelor esențiale în vederea stabilirii adevărului în cauză.

Or, în speță, judecătorul fondului a analizat inclusiv neregula vizând neconformitatea Formularului 12 b, chiar dacă sub acest aspect motivarea este succintă, reținând că activitățile prestate de fiecare asociat din cadrul Asocierii sunt corelate cu domeniul pentru care au fost depuse certificatele ISO.

Ipoteza nemotivării are în vedere inexistența considerentelor sentinței recurate și nu expunerea acestora într-o formă simplificată, cum este în cazul de față.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material"), Înalta Curte reamintește, cu prioritate, că recursul este o cale extraordinară de atac, prin care se urmărește, așa cum se precizează în art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., să se supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Împrejurarea că recursul este singura cale de atac reglementată în materia contenciosului administrativ nu-i schimbă natura juridică, respectiv într-o cale de atac ordinară și devolutivă, întrucât dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 nu conțin norme derogatorii de la prevederile C. proc. civ.

Așa fiind, prin exercitarea recursului se poate cere casarea hotărârii atacate numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar solicitarea reevaluării stării de fapt prin reaprecierea mijloacelor de probă de către instanța de recurs nu se circumscrie motivului reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Cod și nici altui motiv de casare prevăzut de respectivul articol.

În speță, ansamblul criticilor subsumate de recurente motivului de casare menționat reprezintă o reluare aproape in integrum a celor invocate prin actele administrative contestate, fără a fi prezentate aspecte concludente care să susțină ipoteza interpretării sau aplicării greșite a dispozițiilor legale incidente de către instanța de fond, de natură să atragă nelegalitatea hotărârii pronunțate.

Problema esențială ce se impune a fi dezlegată în cauză este aceea de a stabili dacă a existat sau nu o neregulă în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 în procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de contractului de furnizare nr. x.500/29.10.2014 încheiat cu A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L., - S.C. D. S.R.L..

Textul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 definește "neregula" ca fiind "orice abatere de legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Se observă astfel, că pentru a fi în prezența unei nereguli trebuie să existe o abatere, care constă în acțiunea/inacțiunea beneficiarului prin care s-au încălcat prevederile legale și ale contractului de finanțare, precum și un prejudiciu care constă în suma plătită necuvenit.

Nerespectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, prin nerespectarea cerințelor/criteriilor de calificare și/sau selecție, este de natură a atrage potențialitatea unui prejudiciu.

Pentru a dispune aplicarea unei corecții de 5% în procedura de verificare a cererilor de rambursare nr. x, autoritatea pârâtă a constatat că în procesul de evaluare a ofertelor a fost declarată ca acceptabilă oferta depusă de A. S.R.L. (lider)- S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L., -D. S.R.L., deși dacă cerința din fișa de date a achiziției referitoare la standardele de calitate ar fi fost analizată și aplicată corespunzător, acesta ar fi fost respinsă și, de asemenea, că a fost modificată oferta depusă de Asociere (modificarea informațiilor prevăzute în Formularul 12b - Declarație privind partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de asociați și specializarea acestora), prin răspunsul la clarificări înregistrat cu nr. x/21.08.2014.

Potrivit art. 177 din O.U.G. nr. 34/2006:

(1) Operatorii economici au dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică competentă sau de către un organism de drept public sau privat care respectă standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii unor criterii de calificare și selecție formulate în conformitate cu prevederile art. 176.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urma având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, dacă se consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate.

Parag. 6 din O.U.G. nr. 34/2006 având denumirea marginală "Standarde de asigurare a calității, prevede:

"Art. 191. În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atesta faptul că operatorul economic respecta anumite standarde de asigurare a calității, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea";

Art. 192. În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Art. 193. În cazul în care operatorul economic nu deține un certificat de calitate astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calității.

Art. 193

1

.

Certificarea respectării standardelor de asigurare a calității nu poate face obiectul susținerii acordate de către o altă persoană."

În cauză autoritatea contractantă în cadrul Fișei de date, la Secțiunea III.2.3.b), a solicitat ca ofertanții să facă dovada deținerii unui Certificat ISO 9001 sau echivalent, iar în cazul unei asocieri, membrii asociați trebuie să dețină acest certificat pentru partea pe care o realizează.

Asocierea a răspuns prin adresa nr. x/18.08.2014 înregistrată sub nr. x.198/ora 09:59 și a depus certificatul ISO 9001 nr. QA/RO/0036 emis în iunie 2013, valabil până la data de iunie 2015 având ca obiect: Servicii de consultanță pentru afaceri și management, dezvoltare, mentenanță, asistență tehnică pentru sisteme informatice (hardware și software), servicii de consultanță privind achizițiile publice, servicii de instruire și formare profesională.

Comisia de evaluare a solicitat clarificări asociatului S.C. B. S.R.L. cu privire la dovada îndeplinirii cerinței privind certificarea ISO 9001, având în vedere faptul că Certificat ISO 9001:2008 nr. QA/RO/0036 din 07.06.2013 valabil până în 07.06.2014 - prezentat inițial de către asociatul B. - nu corespundea cu activitățile pe care urma să le presteze în cadrul proiectului.

Prin adresa nr. x/18.08.2014, asocierea a transmis Certificatul ISO 9001:2008 nr. QA/RO/0036- Revizia nr. 1, data emiterii inițiale iulie 2013, data actualizării iunie 2014 și data expirării certificatului iunie 2015, cu următoarele activități certificate: Servicii de consultanță pentru afaceri și management, dezvoltare, mentenanță, asistență tehnică pentru sisteme informatice (hardware și software), Servicii de consultanță privind achizițiile publice, Servicii de instruire și formare profesională, precizându-se că dintr-o eroare materială s-a depus certificatul ISO vechi.

Potrivit art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, " Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți/candidați pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor stabilite prin criteriile de calificare și selecție sau pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat."

Cum prin răspunsul la clarificările solicitate, B. S.R.L. a depus Certificatul ISO 9001:2008 nr. QA/RO/0036- Revizia nr. 1, data emiterii inițiale iulie 2013, data actualizării iunie 2014, în mod corect a constatat prima instanță că îndeplinea cerința de calificare și selecție.

Din moment ce în cuprinsul certificatului ISO depus în urma solicitării de clarificări din partea autorității contractante, nu se specifică că certificarea ISO pentru activitățile din cuprinsul acestuia este valabilă doar de la data actualizării - respectiv iunie 2014, rezultă că este valabil în forma respectivă la data depunerii ofertelor.

Cât privește modificarea informațiilor prevăzute în Formularul 12b - Declarație privind partea/părțile din contract care sunt îndeplinite de asociați și specializarea acestora, susținerile recurentului-pârât nu se confirmă.

Înalta Curte constată, în acord cu prima instanță, că activitățile prestate de fiecare asociat din cadrul Asocierii sunt corelate cu domeniul pentru care au fost depuse certificatele ISO.

Având în vedere că în cadrul Acordului de Asociere în vederea participării la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, se menționează faptul că părțile vor realiza în comun activități constând în servicii și aplicații software, nu și furnizare de produse, comisia de evaluare a considerat că prin răspunsul la clarificările solicitate de autoritatea contractantă, Asocierea nu și-a modificat sub oferta depusă inițial, făcând doar corelarea unor date înscrise în Formularul 12b cu documentele depuse la dosar, corectarea efectuată fiind în deplină concordanță cu prevederile și termenii Acordului de asociere. Așadar, decizia comisiei de evaluare s-a bazat, în mod corect, pe coroborarea datelor din înscrisurile aflate la dosarul achiziției.

Prin urmare, în mod corect a apreciat instanța de fond că, în mod nelegal s-a reținut prin actele administrative contestate existența unei nereguli în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, criticile aduse sentinței recurate fiind nefondate.

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă recursul formulat de pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesor în drepturile și obligațiile Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor), ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesor în drepturile și obligațiile Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor) împotriva sentinței nr. 239 din 14 octombrie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 martie 2022.