ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1112/2022

Ședința publică din data de 24 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată așa cum a fost modificată la 30.05.2017, reclamantul UAT Negrești a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației anularea notificării nr. 23487/22 martie 2016, prin care acesta a solicitat reclamantului restituirea sumei de 2 636 012,26 RON, acordată prin transferuri de la bugetul de stat, în vederea realizării obiectivului de investiții Reabilitare și modernizare drumuri în Negrești Sat și satele componente: Poiana, Valea Mare, Parpanița și Căzănești" prin Programul Național de dezvoltare regională.

Prin Decizia nr. 891/2020 a Î.C.C.J. - S.C.A.F., s-a admis recursul declarat de U.A.T. Negrești împotriva sentinței nr. 104/2017 a Curții de Apel Iași - S.C.A.F., fiind casată în tot sentința recurată, iar, în rejudecare, dispunându-se respingerea excepției prescripției dreptului la acțiune și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Prin sentința civilă nr. 61/2020 din 14 iulie 2020, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reprezentantul U.A.T. Negrești în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării si Administrației.

Împotriva sentinței civile nr. 61/2020 din 14 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta U.A.T. Negrești, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

În susținerea recursului, reclamanta a arătat că, la data de 25 mai 2012, Consiliul Local Negrești a aprobat prin Hotărârea nr. 37 obiectivul de investiții Reabilitare și modernizare drumuri în Negrești Sat și satele componente: Poiana, Valea Mare, Parpanița și Căzănești", cuprins în lista anuală de alocații bugetare pe anul 2012.

În data de 26.06.2012 s-a inițiat procedura de achiziție publică de servicii de proiectare și execuție lucrări, documentația fiind aprobată de către ANRMAP în data de 27.06.2012.

Comisia de evaluare a desfășurat activitatea de verificare a ofertelor, concluziile comisei fiind prezentate în Raportul Procedurii înregistrat la nr. x din 09.10.2012, declarând câștigătoare a contractului de achiziție publică Asociația S.C. A. S.R.L. Murgeni - S.C. B. S.R.L., având ca lider pe S.C. A. S.R.L. Murgeni.

Recurenta arată că întocmirea contractului de proiectare și execuție nr. 795 din 18.10.2012 s-a realizat cu respectarea în totalitate a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.

In data de 29.10.2012 este dat ordinul de începere a lucrărilor de proiectare și elaborare a documentației de avizare și este înregistrat la Primăria Orașului Negrești cu nr. x. Pentru începerea lucrărilor se emite ordinul 5292 din 25.06.2013. De la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor Asociația execută o parte din lucrările prevăzute in contract pana pe data de 17.06.2014, data la care solicită Primăriei Orașului Negrești, prin adresa nr. x/17.06.2014, rezilierea contractului de lucrări.

După numeroase tentative de conciliere a motivelor ce au stat la baza solicitării de reziliere a contractului, prin adresa nr. x/29.10.2014, liderul Asociației ne aduce la cunoștință dorința de a cesiona partea sa din contractul mai sus amintit. Luând la cunoștință de solicitarea primită, conducerea Primăriei Orașului Negrești arată ca este de acord cu cesionarea părții de lucrări în condițiile prevăzute de Noul C. civ. si a legislației în vigoare.

În acest sens s-a realizat un Act adițional nr. x la Contractul de lucrări nr. x/18.10.2012, prin care se modifică și se completează contractul mai sus menționat prin aceea că la art. 28.1. este menționat:

"Executantul are dreptul de a transfera total sau parțial obligațiile sale asumate prin prezentul contract, în condițiile C. civ. și a legislației în vigoare, doar cu consimțământul achizitorului."

Acest document a fost comunicat la data realizării lui către- M.L.P.D.A. care a luat cunoștință și de Actul adițional nr. x/19.01.2012 cât și de Contractul de Cesiune nr. x/05.11.2014, prin care S.C. A. S.R.L., ca lider a Asociației cu care era încheiat contractul de proiectare și execuție, renunță doar la partea sa de execuție, restul dispozițiilor contractuale rămânând valabile.

A susținut recurenta că au fost comunicate toate documentele realizate la Contractul de proiectare si execuție de lucrări nr. x/18.10.2012 (inițial) cât și a Contractului de cesiune nr. x/05.11.2014 iar M.L.P.D.A. care la momentul respectiv, au considerat procedura, legală și toate facturile care au fost emise în baza.situațiilor de lucrări pe S.C. C. S.R.L. au fost decontate fiind considerate legale.

După ce M.L.P.D.A. a făcut toate deconturile în cursul anului 2015, la începutul anului 2016 respectiv în martie și prin Notificarea nr. x/22.03.2016, au solicitat restituirea sumelor integral, pe unele motivații aberante, cum ar fi încălcarea dispozițiilor art. 204

1

și altele din O.U.G nr. 34/2006.

Ordonanța invocată de către minister nu are absolut nici o putere legislativă, aceasta fiind valabilă până la atribuirea contractului, ulterior nemaiavând nici o putere. Ministerul ca si ordonator principal și entitate care gestionează fonduri publice are obligația de a realiza o bună gestionare financiară si eficientă în utilizarea fondurilor publice.

La punctul 4 se menționează dispozițiile art. 1315 din N. C. civ., cele în baza cărora a realizat actele adiționale și multe alte dispoziții legale în vigoare iar cu toate acestea solicită restituirea sumei de 2.636.012,26 RON și totodată blocarea lucrărilor care se deteriorează, acestea nefiind finalizate.

In ceea ce privește condițiile de validitate si efectivitate ale cesiunii de contract precizează că acestea au fost respectate în totalitate si în deplină concordanță cu prevederile din Noul C. civ.. Astfel, pentru ca operațiunea juridică să producă efectele complexe pe care legea i le conferă -transmisiunea drepturilor si obligațiilor contractuale - este necesar sa fie îndeplinite doua condiții de efectivitate și anume: existenta consimțământului contractantului cedat si prestațiile din contractul inițial sa nu fie încă integral executate.

Un alt aspect in favoarea cesiunii de contract este acela ca legiuitorul nu a menționat in mod expres faptul ca in materia achizițiilor publice cesiunea de contract nu ar fi posibila astfel încât apreciem ca aceasta lacuna legislativa nu ar trebui sub nici o formă să ne îngrădească dreptul prevăzut de art. 1315 alin. (1) noul C. civ. Dacă legea nu prevede o interdicție în mod expres, nu există nici o sancțiune.

Reluarea licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor rămase de executat presupunea o perioada de cel puțin 6 luni de zile necesare procedurilor de licitație, la care se adaugă cheltuielile suplimentare la care instituția pârâtă era supusa în vederea expertizării și proiectării restului de executat în urma moidificărilor legislative apărute în legislația de proiectare.

Din dorința de a respecta dispozițiile legale în materie, recurenta arată că a solicitat depunerea documentației de calificare din partea cesionarului în vederea verificării respectării condițiilor de calificare impuse prin fisa de date a achiziției. In urma acestor verificări, recurenta a constatat că noul operator economic îndeplinește toate cerințele minime de calificare, asumându-si executarea contractului în limitele stabilite prin Caietul de Sarcini și prin oferta tehnică și financiară depusa de câștigătorul procedurii.

De asemenea, recurenta reiterează faptul ca de la prima decontare din decembrie 2014, a transmis în permanentă autorităților centrale competente documentele justificative decontării lucrărilor (contract de lucrări, acte adiționale, contract de cesiune, situații de plata, facturi) toate cu noul contractant respectiv S.C. C. S.R.L în baza contractului de cesiune dar nu ni s-a semnalat nici un fel de neconformitate, ba mai mult, au fost decontate toate acele facturi.

Raportat la concluzia instanței de fond, care concluzionează în mod eronat faptul că " Prin urmare, este necesar a se vedea și care este opinia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la o astfel de modificare contractuală, constând în înlocuirea contractului inițial.", recurenta subliniază faptul că particularitate acestei cauze, este că doar o parte a contractului inițial încheiat cu asociația respectivă a fost cedat, deci nu putem concluziona contractual a fost înlocuit în mod total, doar pentru faptul că documentului respectiv i s-a repartizat un nou număr de înregistrare, ci doar parțial, ceea ce în opinia noastră considerăm că soluția abordată la momentul respectiv nu a fost neconformă.

În fine, recurenta arată că notificarea care face obiectul prezentei cereri produce o gravă prejudiciere prin sistarea lucrărilor și simultan deteriorarea acestora și consideră responsabili și pe cei din cadrul Ministerului, deoarece au decontat în contul documentelor prezentate, iar dacă nu era corect nu ar fi trebuit să achite sumele solicitate, ca mai apoi să impună a restitui suma de 2.636.012,26 RON, în condițiile în care entitatea contractantă Oraș Negrești nu dispune de posibilitatea financiara de realizare a unor astfel de lucrări din surse proprii sau atrase în alte condiții.

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanței de recurs, pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

II.1. Analizând cu prioritate excepția nulității recursului declarat de reclamantă, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru considerentele ce se succed:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Prin dispozițiile art. 489 C. proc. civ. legiuitorul sancționează cu nulitatea nemotivarea recursului, înțeleasă atât în contextul în care cererea de exercitare a căii de atac nu cuprinde nicio critică la adresa hotărârii atacate(ipoteza prevăzută la alin. (1) al articolului menționat) dar și în situația în care motivele expuse în cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt și în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamanta își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport de conținutul concret al hotărârii atacate.

Motivarea recursului se rezumă la preluarea integrală a conținutului cererii de chemare în judecată, fără a cuprinde argumente referitoare la sentința atacată, respectiv critici efective la adresa soluției instanței de fond și a raționamentului juridic pe care s-a întemeiat aceasta.

În plus față de cererea de chemare în judecată, s-a arătat prin memoriul de recurs că întocmirea contractului de proiectare și execuție nr. 7905 din 18.10.2012 s-a realizat cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, dar recurenta nu circumstanțiază în niciun mod critica sa, în sensul că hotărârea primei instanțe este pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile cauzei.

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Deoarece recurenta nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la preluarea integrală a conținutului cererii de chemare în judecată și expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și constata nulitatea recursului declarat împotriva sentinței nr. 61/2020 din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice.

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Negrești împotriva sentinței nr. 61/2020 din 14 iulie 2020 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.