ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 274/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 02.02.2018 pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, anularea Notificării nr. x/22.03.2016 emise de pârât și înregistrate la Primăria Orașului Negrești, jud. Vaslui, sub nr. x/25.03.2016.

Prin sentința nr. 87/2018 din 12 iunie 2018, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, ca inadmisibilă, și a respins cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Negrești.

Împotriva sentinței nr. 87/2018 din 12 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului arată că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii, respectiv deși instanța a reținut că reclamanta a formulat plângerea prealabilă, conform art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, ulterior a respins acțiunea ca inadmisibilă, pe motiv că nu a îndeplinit procedura prealabilă.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că nu a aflat de notificare decât la data primirii adresei de la Unitatea Administrativ Teritorială și că celelalte aspecte reținute de către instanță ca elemente extrinseci, cum ar fi oprirea lucrărilor, sunt speculații care nu pot motiva plasarea termenului de debut al depunerii plângerii prealabile anterior datei la care a primit adresa de la Unitatea Administrativ Teritorială.

4.1. Intimata - intervenientă Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Negrești a formulat întâmpinare, prin care solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

4.2. Intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii recurate.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, anularea Notificării nr. x/22.03.2016 emise de pârât și înregistrate la Primăria Orașului Negrești, jud. Vaslui, sub nr. x/25.03.2016.

Examinând hotărârea recurată din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de către recurenta-reclamantă, Înalta Curte constată că acesta este fondat.

Astfel, deși instanța a reținut inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată pentru lipsa plângerii prealabile, a reținut, totodată, și existența unei plângeri prealabile anterioare, împotriva aceleiași notificări.

Pe de altă parte, deși instanța a reținut în mod corect că termenul pentru contestarea actului în discuție curge de la momentul la care partea a luat cunoștință de respectivul act, recurenta-reclamantă fiind terț în raport cu acest act, a prezumat, în mod eronat, că reclamanta a avut cunoștință de existența Notificării nr. x/22.03.2016 anterior comunicării adresei de către UAT Orașul Negrești, având în vedere faptul că aceasta a oprit lucrările.

O asemenea prezumție nu poate fi validată și nu este suficientă, câtă vreme oprirea lucrărilor putea fi cauzată și de alte împrejurări, iar din actele de la dosar nu rezultă o altă dată a luării la cunoștință de către recurenta-reclamantă a notificării emise de Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Negrești sub nr. x/28.06.2017, în afara datei de 05.07.2017.

Prin urmare, singura dată ce reiese din actele de la dosar este cea de comunicare a notificării de către UAT Orașul Negrești, aspect ce se impunea a fi reținut de către prima instanță.

Pe de altă parte, prima instanță a opinat că reclamanta a avut cunoștință de existența Notificării nr. x/22.03.2016 anterior comunicării adresei de către UAT Orașul Negrești, fără a indica o dată anume în acest sens, ci doar un interval nedefinit.

În acest mod, a fost încălcat dreptul părților la un proces echitabil, fiindu-le cauzată o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru a se asigura părților accesul la dublul grad de jurisdicție, ca garanție a legalității și temeiniciei hotărârii judecătorești ce va fi dată în cauză.

Motivarea hotărârii judecătorești, respectiv a soluțiilor pronunțate, trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, fiind indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanța ierarhic superioară și constituie o garanție împotriva arbitrariului pentru părțile în proces, întrucât le furnizează dovada, pe de o parte, că solicitările și mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de instanță, dar și că soluțiile adoptate de către instanțele judecătorești se întemeiază pe un raționament logico-juridic menit să confere certitudinea că instanța a pronunțat o soluție justă, în raport cu împrejurările de fapt ale cauzei și temeiurile de drept aplicabile.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că "dreptul la un proces echitabil nu poate trece drept efectiv, decât dacă cererile și observațiile părților sunt cu adevărat studiate adică examinate de către tribunalul sesizat", iar art. 6 din C.E.D.O. impune în sarcina instanței obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerilor de dovezi ale părților, în raport cu normele de drept aplicabile, pentru a da posibilitatea instanței de control judiciar să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate în primă instanță și pentru a crea premisele unui recurs efectiv la care partea are dreptul.

Prin urmare, instanța de fond, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca din nou cererea formulată de către reclamantă, conform celor mai sus expuse.

În raport cu această soluție nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurenta-reclamantă, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanță cu ocazia rejudecării cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 87/2018 din 12 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 87/2018 din 12 iunie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal .

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 21 ianuarie 2021.