ÎCCJ, decizie (scj.ro #220697)

Cameră preliminară. Contestație. Nulitate absolută. Complete specializate în materia infracțiunilor de corupție

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Camera preliminară

Drept procesual penal. Partea generală. Acte procesuale și procedurale comune

Indice alfabetic:

- drept procesual penal

- contestație

- camera preliminară

- nulitate absolută

Legea nr. 78/2000

, art. 29

C. proc. pen

., art. 345 și urm.

Conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, obligativitatea soluționării cauzelor având ca obiect infracțiuni de corupție sau infracțiuni asimilate acestora de către un complet de judecată specializat în materia infracțiunilor de corupție se aplică inclusiv în ceea ce privește faza de cameră preliminară, în caz contrar urmând a fi incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 276 din 3 aprilie 2024 a completului de 2 judecători de cameră preliminară

I. Prin încheierea din data de 16 octombrie 2023, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași, Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1, în baza art. 346 alin. (2), cu referire la art. 38 alin. (1) lit. d) și art. 41 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen., s-a constatat competența materială și teritorială a Curții de Apel Iași în judecarea prezentei cauze.

Au fost admise în parte cererile și excepțiile invocate de inculpații A., B., C., D., E., F. și de judecătorul de cameră preliminară din oficiu.

S-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x/P/2019 din data de 03.05.2023 al D.I.I.C.O.T.- S.T. Iași din perspectiva necesității asigurării caracterului clar al acuzațiilor formulate și precizate în capitolul dedicat analizei încadrărilor juridice.

Pentru a pronunța o astfel de hotărâre, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași a reținut că prin rechizitoriul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași, la data de 04.05.2023, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatului

F., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art. 77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) cod.

Prin actul de remediere a neregularităților din data de 24.10.2023, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Iași, înregistrat la dosar la data de 26.10.2023, cu respectarea termenului legal, s-a făcut o amplă expunere cu privire la natura neregularităților constatate de judecătorul de cameră preliminară și la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, s-au expus pe larg circuitele de spălare a banilor, cu indicarea de probe, punctul de vedere cu privire la celelalte neregularități, procesându-se efectiv la remedierea neregularităților constatate de judecătorul de cameră preliminară.

Prin același act de remediere, i s-a comunicat judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași faptul că se menține dispoziția de trimitere în judecată din rechizitoriul nr. x/P/2019, emis de către D.I.I.C.O.T. - S.T. Iași, cu privire la toți inculpații trimiși în judecată și la toate faptele imputate acestora, solicitându-i-se să dispună începerea judecății dosarului.

Ulterior, prin încheierea penală nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași, Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1, s-au dispus următoarele:

1) În temeiul art. 346 alin. (4) și (4

1

) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/P/2019 din data de 03.05.2023 al D.I.I.C.O.T.- S.T. Iași, astfel cum a fost remediat prin actul de remediere a neregularităților din data de 24.10.2023, și s-a dispus începerea judecății privind, printre alții, pe inculpatul:

A. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art.77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din cod

II. Împotriva acestei încheieri a formulat contestație în termenul legal, printre alții, și contestatorul, F.

Inculpatul F. a solicitat, în esență, admiterea contestației și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, desființarea hotărârii atacate, admiterea cererilor și excepțiilor formulate și restituirea cauzei la parchet.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 13.11.2023, și repartizată aleatoriu sub nr. x/45/2023/a1, cu prim termen de judecată la data de 06.12.2023.

La termenul de judecată din data de 21.02.2024, inculpatul D., prin apărător, a invocat excepția privind nelegala compunere a completului de judecată Penal Fond x din cadrul Curții de Apel Iași, care a pronunțat încheierea atacată. Totodată, a invocat și excepția necompetenței aceluiași complet de judecată, complet nespecializat, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

A susținut că prezentul dosar a fost repartizat completului la data de 04.05.2023, iar componența tuturor completurilor de judecată din cadrul Curții de Apel Iași este realizată dinainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2022. A făcut referire la dispozițiile art. 57 din Legea nr. 304/2022, care prevăd faptul că stabilirea compunerii completurilor de judecată este realizată de colegiile de conducere la începutul anului, în același sens fiind și dispozițiile 101 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care prevăd pentru aplicarea criteriului aleatoriu că, completurile se vor constitui la începutul fiecărui an.

De asemenea, a invocat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, care prevede „Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.”. Totodată, dispozițiile art. 45 alin. (2) și (3) din Legea nr. 304/2022, în vigoare de la data de 16.12.2022, prevăd că în cazul curților de apel și tribunalelor, în situația în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acesta se înființează prin hotărâre a Secției de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea instanței.

A precizat că această componență este stabilită de președintele instanței, cu avizul Colegiului de conducere, în raport de volumul de activitate și alți factori, neputând fi desemnați toți judecătorii din cadrul instanței sau, după caz, secției, cu excepția situației în care constituirea acestora nu este posibilă din cauza numărului insuficient de judecători. Astfel, a susținut că, pentru legala soluționare a cauzei, completul Penal Fond x din cadrul Curții de Apel Iași trebuia să fie un complet specializat în soluționarea cauzelor de corupție privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, complet constituit prin hotărâre a Secției de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, compunerea fiind stabilită în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 304/2022 și a regulamentului instanțelor din 22.12.2022.

În dovedirea acestei excepții a depus la dosar un extras din hotărârea nr. 26 din 14.12.2022 a Colegiului de conducere a Curții de Apel Iași, prin care s-au înființat completurile de judecată.

Totodată, a solicitat emiterea unei adrese către Curtea de Apel Iași pentru a comunica dacă pentru anul 2023 completul de judecată cu indicativul menționat (Complet Penal fond x) a fost înființat printr-o hotărâre a Colegiului de conducere a Curții de Apel Iași, adoptată potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și a Regulamentului din 22.12.2022, iar, în caz afirmativ, a solicitat comunicarea unui extras din hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Iași, adoptată pentru 2023, ulterior datei de 27.12.2022, când a intrat în vigoare regulamentul. De asemenea, prin aceeași adresă, a solicitat și comunicarea aspectului dacă în perioada 04.05.2023-07.11.2023, completul de judecată cu indicativul NCPP Penal Fond x era specializat în judecata infracțiunilor de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 și comunicarea documentului emis de președintele Curții de Apel Iași, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 304/2022, vizat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași, prin care a stabilit componența celor șase complete specializate, înființate prin hotărârea C.S.M.-ului din data de 12.01.2023.

Prin încheierea din data de 21.01.2024, Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară a dispus emiterea unei adrese către Curtea de Apel Iași, pentru a comunica:

- dacă pentru anul 2023 Completul de judecată Penal Fond x a fost înființat printr-o hotărâre a Colegiului de Conducere a Curții de Apel Iași, adoptată conform Legii nr. 304/2022 și a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești din 22 decembrie 2022, urmând a transmite un extras din Hotărârea Colegiului de conducere a Curții de Apel Iași, adoptată pentru anul 2023, ulterioară datei de 27 decembrie 2022;

- dacă în perioada 04 mai 2023-07 noiembrie 2023 Completul de judecată cu indicativul NCPP Penal Fond x era specializat să soluționeze infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000, urmând a transmite documentului emis de președintele Curții de Apel Iași, conform art. 45 din Legea nr. 304/2022, vizat de Colegiul de Conducere a Curții de Apel Iași, prin care s-a stabilit componența celor șase completuri specializate, înființate prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 12 ianuarie 2023.

La termenul de judecată din data de 20.03.2024, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, după ce, în prealabil, Curtea de Apel Iași a înaintat la dosarul cauzei relațiile solicitate, prin care s-a arătat că pentru anul 2023 compunerea completelor de judecată din cadrul Curții de Apel Iași a fost stabilită prin Hotărârea nr. 26/14.12.2022 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Iași.

Astfel, pentru anul 2023, completul de judecată cu indicativul NCPP - Penal - Fond x a fost compus din judecător G.

La nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Iași sunt înființate prin Hotărârea nr. 61/12.01.2023 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, 6 completuri specializate în judecarea cauzelor de corupție, printre acestea neaflându-se și completul NCPP - Penal - Fond - x.

În perioada 04 mai 2023-07 noiembrie 2023, completul de judecată NCPP - Penal - Fond - x nu era specializat să soluționeze cauze privind infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

III. Examinând legalitatea și temeinicia încheierilor contestate, prin prisma motivelor invocate, în limitele prevăzute de dispozițiile art. 347 alin. (1) și (4), Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară apreciază contestațiile întemeiate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar, Înalta Curte subliniază că analiza prezentelor căi de atac se va limita la argumentele care vizează exclusiv soluția de trimitere a cauzei spre rejudecare, fără a se cenzura, în concret, fondul cererilor formulate de contestatori, un atare examen urmând a se realiza de către judecătorul de cameră preliminară, cu ocazia rejudecării.

În ceea ce privește procedura camerei preliminare, potrivit art. 342 C. proc. pen., obiectul acesteia îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În conformitate cu dispozițiile art. 347 alin. (1) C. proc. pen., împotriva încheierilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, prin care acesta a dispus fie începerea judecății, fie restituirea cauzei la parchet, procurorul, părțile și persoana vătămate pot face contestație.

Nu în ultimul rând, dispozițiile art. 347 alin. (4) C. proc. pen., prevăd că: În soluționarea contestației nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepții decât cele invocate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută.

În aceeași ordine de idei, art. 281 alin. (3) C. proc. pen. reglementează faptul că încălcarea dispozițiilor legale privind compunerea completului de judecată poate fi invocată în orice stare a procesului.

Revenind la argumentele pentru care Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară apreciază că se impune admiterea contestațiilor și trimiterea cauzei spre rejudecare în procedură de cameră preliminară, se constată următoarele:

În ședința de judecată din data de 21.02.2024, inculpatul D., prin apărător, a invocat nelegala compunere a completului de judecată care a soluționat prezenta cauză în procedura de cameră preliminară, motivat de faptul că acesta nu era specializat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, să judece infracțiuni de corupție.

O cerere similară, prin care s-a invocat nelegala compunere a completului de judecată NCPP - Penal - Fond - x din cadrul Curții de Apel Iași, precum și excepția privind nulitatea întregii etape procesuale a camerei preliminare a fost formulată de inculpatul F. la data de 20.03.2024.

În susținerea acestei cereri, inculpatul a arătat, motivat, faptul că la data soluționării cererilor și excepțiilor, completul de judecată nu era specializat pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție, astfel cum prevăd dispozițiile art. 29 din Legea nr. 78/2000. Din acest punct de vedere a apreciat că în cauză operează sancțiunea nulității absolute a încheierilor atacate, respectiv a întregii proceduri desfășurate în cameră preliminară, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare de către un complet specializat să soluționeze infracțiuni de corupție.

Examinând excepția nelegalității compunerii completului de judecată care a soluționat cauza în procedura de cameră preliminară, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Astfel, prin rechizitoriul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, printre alții, au fost trimiși în judecată inculpații F. (notar public), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art. 77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și H., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Se observă, așadar, că inculpații F. și H. au fost trimiși în judecată și pentru infracțiuni reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Potrivit art. 3 alin. (7) C. proc. pen.: Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. Acest text de lege se completează cu dispozițiile art. 354 alin. (1) C. proc. pen., în care se arată: Instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege.

Totodată, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede: În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale. Această dispoziție legală se coroborează cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, din 22.12.2022, unde se prevede că: În cadrul instanțelor, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, funcționează secții sau, după caz, completuri specializate. Se pot înființa secții și completuri specializate și în alte materii decât cele expres prevăzute de lege.

De asemenea, în cuprinsul art. 29 din Legea nr. 78/2000 se arată că: Pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

Și, în fine, art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. prevede: Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: a) compunerea completului de judecată; (…).

Așadar, legiuitorul, prin dispozițiile anterior evocate a instituit în sarcina instanțelor, în cazul de față în sarcina curților de apel, obligația de a înființa completuri specializate în materia infracțiunilor de corupție, judecarea cauzei în primă instanță de către un complet nespecializat în acest domeniu atrăgând sancțiunea nulității absolute.

În acest sens, este și Decizia nr. 417/2019 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, prin care s-a reținut în paragraful nr. 138 că: (…) judecarea unei cauze de un complet nespecializat, în condițiile în care competența revenea unuia specializat, atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii astfel pronunțate (…).

Această obligație vizează judecata în primă instanță și este dusă la îndeplinire de colegiile de conducere ale instanțelor de judecată care stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului, astfel cum reglementează art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.

Așadar, în raport de obiectul cauzei, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cauza de față se impunea a fi soluționată de un complet de judecată specializat în materia infracțiunilor de corupție.

În ceea ce privește procedura constituirii completurilor, art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 prevede că: La curțile de apel și tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înființează prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței.

Verificând această cerință, Înalta Curte constată că, potrivit Hotărârii nr. 61/12.01.2023 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a hotărât înființarea unui număr de 6 completuri specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție la nivelul Secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Iași.

Ulterior, astfel cum rezultă din relațiile înaintate de Curtea de Apel Iași, prin decizia nr. 42/15.02.2023 a Președintelui Curții de Apel Iași, avizată prin hotărârea nr. 2/16.02.2023 a Colegiului de Conducere a Curții de Apel Iași au fost stabilite completurile de judecată (inclusiv componența acestora), care judecă în primă instanță cauzele având ca obiect infracțiuni de corupție, respectiv NCPP-Penal-Fond_y, NCPP-Penal-Fond_z, NCPP-Penal-Fond_xx, NCPP-Penal-Fond_xy, NCPP-Penal-Fond_xz și NCPP-Penal-Fond_yx.

Revenind la speța de față, Înalta Curte constată că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași a sesizat Curtea de Apel Iași, prin rechizitoriul nr. x/P/2019, la data de 04.05.2023, cauza fiind repartizată aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_xz, format din doamna judecător I. (complet specializat în materia infracțiunilor de corupție).

Prin încheierea din data de 31.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel Iași, Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023, a fost admisă declarația de abținere formulată de doamna judecător I., procedându-se la o nouă repartizare aleatorie a cauzei.

Astfel, cauza a fost rerepartizată aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_x (complet nespecializat în materia infracțiunilor de corupție), compus din doamna judecător G., care, în calitate de judecător de cameră preliminară, a soluționat cauza cu privire la care s-au formulat prezentele căi de atac.

Or, în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, dacă la momentul înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel Iași (04.05.2023), cauza a fost repartizată aleatoriu unui complet de judecată specializat în materia infracțiunilor de corupție, la cea de-a doua repartizare aleatorie (31.05.2023), urmare a admiterii declarației de abținere formulată de doamna judecător I., cauza a fost repartizată și, ulterior, soluționată, de un complet de judecată nespecializat în materia infracțiunilor de corupție, cu încălcarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000. Dovadă în acest sens sunt și relațiile înaintate de Curtea de Apel Iași, la data de 13.03.2023, din care rezultă că în perioada 04.05.2023-07.11.2023, completul de judecată NCPP-Penal-Fond_x nu era specializat să soluționeze cauze privind infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperire și sancționarea faptelor de corupție.

Dacă aspectul privind faptul că prezenta cauză a fost soluționată de un complet nespecializat în materia infracțiunilor de corupție nu a fost contestat, fiind evidentă această concluzie, Ministerul Public a invocat chestiunea conform căreia dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 vizează numai judecata în primă a instanță a unor astfel de cauze. Or, prezenta cauză are ca obiect verificarea în cadrul procedurii de cameră preliminară a legalității sesizării instanței, a efectuării actelor de urmărire penală și a administrării mijloacelor de probă.

Critica este nefondată, Înalta Curte apreciind că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt aplicabile inclusiv fazei de cameră preliminară, urmând a fi avute în vedere următoarele argumente:

Un prim aspect vizează faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 342 C. proc. pen.: Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată (…). Din interpretarea acestui text de lege, se constată că verificarea judecătorului de cameră preliminară este ulterioară momentului trimiterii în judecată.

În aceeași ordine de idei, art. 346 alin. (7) C. proc. pen., prevede că judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății, exercită funcția de judecată în cauză. Prin urmare, rezultă că legiuitorul a impus judecătorului de cameră preliminară standarde similare de specializare, ca și cele ale completului de judecată.

O interpretare contrară, respectiv că judecătorul de cameră preliminară nu ar trebui să fie specializat (în cazul de față în judecarea infracțiunilor de corupție), ar conduce la încălcarea legii și ar lipsi de substanță, dar și de efect dispozițiile imperative ale art. 346 alin. (7) C. proc. pen., în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară nu ar fi și judecătorul fondului.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că la momentul adoptării Legii nr. 78/2000 (18.05.2000) era în vigoare Codul de procedură din 1968, neexistând separarea funcțiilor judiciare, prevăzută de art. 3 C. proc. pen., în vigoare din 01.02.2014, la acel moment atribuțiile judecătorului de cameră preliminară fiind exercitate de către judecătorul care soluționa cauza în primă instanță, respectiv fondul acesteia.

Mai mult, dacă urmărirea penală a trebuit fi efectuată de organe specializate, atunci și verificarea legalității trimiterii în judecată trebuie efectuată de judecători specializați.

Și în fine, Înalta Curte are în vedere și adresa nr. 1332/2023 din data de 19 ianuarie 2023, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-a procedat la informarea instanțelor de judecată cu privire la faptul că în ședința din data de 19 ianuarie 2023, Comisia nr. x - judecători „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat mai multe aspecte vizând interpretarea unor dispoziții referitoare la completurile specializate din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (R.O.I.I.J.), aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, astfel încât să fie asigurate premisele pentru aplicarea unitară a acestora.

În acest context, comisia, printre altele, a stabilit că în  aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. f) pct. (ii) din R.O.I.I.J., completurile specializate prevăzute la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, se constituie potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 doar pentru procedura de cameră preliminară și judecata în primă instanță a acestor infracțiuni, dispozițiile legale în discuție nevizând și situația completurilor din căile de atac și nici completurile de judecători de drepturi și libertăți. Tot astfel, obligativitatea specializării nu subzistă nici pentru judecătorul delegat cu executarea hotărârilor penale sau pentru completurile care soluționează cauze în materia executării hotărârilor penale, chiar dacă hotărârea care se execută privește una dintre infracțiunile prevăzute de această lege.

Un argument suplimentar, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2547 din 26.04.2017, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, vizează faptul că: (…) procedura desfășurată în camera preliminară este deosebit de importantă, având o influență directă asupra desfășurării și echității procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis sau asupra vinovăției/nevinovăției inculpatului.

Așadar, în raport de argumentele expuse anterior, Înalta Curte apreciază că se impune constatarea nulității absolute a procedurii de cameră preliminară, potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) și alin. (3), coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, desființarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în procedura de cameră preliminară, pentru ca părțile și ceilalți subiecți procesuali să beneficieze de toate drepturile și garanțiile unui proces echitabil, așa cum prevăd dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a cărei încălcare impune cu necesitate reluarea judecății în fața aceleiași instanțe, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, prevăzut în art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Concluzionând, pentru verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală de către un complet specializat în materia infracțiunilor de corupție, astfel cum prevede art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte, în temeiul art. 347 C. proc. pen., coroborat cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului a admis contestațiile formulate, printre alții, și de contestatorul F. împotriva încheierii penale nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023 și a încheierii din data de 16 octombrie 2023, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași, Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1.

A desființat încheierile atacate și a trimis cauza spre rejudecare în procedura de cameră preliminară la Curtea de Apel Iași.

Cu ocazia rejudecării, completul specializat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,  urmează a analiza toate cererile și excepțiile formulate în cauză.

Deopotrivă, completul va avea în vedere reîntregirea cadrului procesual, respectiv citarea părților, a persoanelor vătămare și orice alte persoane ale căror drepturi sau libertăți au fost afectate prin actele juridice contestate și care formează obiectul acuzației, precum și dobânditorii subsecvenți ai drepturilor născute din aceste acte.