ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 03 decembrie 2024

Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea nr. 4/2024 din data de 23 mai 2024 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 345, art. 346 alin. (2) C. proc. pen., au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpatul A. cu referire la dosarul penal nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 17.10.2023 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauza cu numărul de mai sus privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (2) C. pen., cu apl. art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (1) C. pen. și, în consecință, s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A..

Judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță, a reținut, în esență, că în data de 18.10.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Apel Cluj cu rechizitoriul din 17.10.2023 întocmit în dosarul nr. x/2022, privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în data de 07.10.2022, în jurul orei 11:28, a condus autoturismul, pe str. x și bd. x din mun. Zalău, în timp ce se afla sub influența substanțelor psihoactive, fiind depistat pozitiv pentru tetrahidrocanabinoli (THC).

În actul de sesizare s-a reținut că la data de 07.10.2022, în jurul orei 11:28, inculpatul A. a fost oprit în trafic de către organele de poliție din cadrul Poliției mun. Zalău, după ce a fost surprins conducând pe str. x din municipiul Zalău la volanul autoturismului, care figurează înmatriculat pe numele lui B., concubina inculpatului.

După verificarea documentelor personale ale șoferului și pe cele ale autoturismului, la cererea organelor de poliție conducătorul auto A. a consimțit la testarea cu aparatul alcooltest, fiind generat un rezultat negativ, astfel cum rezultă din fișa nr. x/07.10.2022 (proba nr. 629).

Din analiza înregistrărilor video surprinse de dispozitivele body-worn camera ale organelor constatatoare, materializată în procesul-verbal din data de 19.12.2022, precum și din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 07.10.2022, rezultă că șoferul auto A. a refuzat să fie testat cu aparatul drugtest, în vederea stabilirii preliminare a prezenței unor substanțe psihoactive în organism, pe fondul neîncrederii în rezultatele generate de aceste dispozitive.

În continuare, inculpatul A. a însoțit echipajele de poliție la sediul Spitalului Județean de Urgență Zalău iar aici acesta a consimțit la recoltarea probelor de urină în vederea stabilirii prezenței sau absenței substanțelor psihoactive în organism. Pe de altă parte, conducătorul auto a refuzat în mod explicit, sub semnătură, recoltarea de probe de sânge cu același scop, motivând în fața organelor de poliție și a cadrelor medicale faptul că suferă de tripanofobie (frica de ace și de înțepături).

Din fișa de examinare clinică emisă la data de 07.10.2022 rezultă că la momentul efectuării examenului clinic numitul A. nu a prezentat modificări perceptibile în planul ținutei, atitudinii, comportamentului, comunicării verbale, orientării. Totodată, acesta nu a prezentat tulburări emoțional-instinctuale, tulburări de echilibru, incoordonare motorie, facies sau halenă alcoolică, iar examenul ocular întreprins de medicul de gardă nu a condus la constatarea unor disfuncții sau anormalități ale persoanei.

Testarea preliminară a mostrei de urină recoltată de la șoferul A. în cadrul laboratorului UPU Zalău a relevat prezența în corpul inculpatului, la ora prelevării - 12:20, a unor substanțe psihoactive, respectiv THC - tetrahidrocanabinol.

Această suspiciune a fost confirmată de buletinul de analiză toxicologică eliberat de IML Cluj-Napoca și comunicat prin adresa nr. 7514/IX/c/932 din 21.10.2022. Conform înscrisului medico-legal, în urma efectuării examenului toxicologic realizat pe proba de urină, prin aplicarea de teste rapide imunochimice C., a fost generat un rezultat pozitiv pentru tetrahidrocanabinoli (THC).

Apreciind a fi pertinent, concludent și util pentru aflarea adevărului ca proba biologică recoltată de la inculpatul A. să fie examinată medico-legal și printr-o a doua metodă științifică, distinctă de imunoanaliză, la data de 27.07.2023 s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud.

Conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din 07.09.2023 emis de SJML Bistrița-Năsăud, pct. 1.2.2., examenul toxicologic efectuat pe proba de urină a numitului A., prin metoda cromatografie de lichide de înaltă performanță in tandem cu un spectrometru de masă triplucuadrupol (LC-M/MS), a fost pozitiv pentru următorii canabinoizi: THC-COOH (933.48 µg/l) - metabolit inactiv, 11-OH-THC (9,98 µg/l) - metabolit activ și delta-9-THC (0.17 µg/l) - compus părinte.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. 1612/IX/c/26 eliberat de SJML Bistrița-Năsăud reiese că în mostra de urină colectată de la inculpatul A. s-a pus în evidență atât metabolitul inactiv al THC, cât și metabolitul activ al THC precum și compusul părinte delta-9-THC, cele din urmă având proprietăți psihoactive.

Cu ocazia controlului efectuat de către organele de poliție asupra autoturismului condus de către A., la data de 07.10.2022, inculpatul a ridicat din portiera stângă a mașinii, și a predat organelor de poliție, un plic transparent ce conține o substanță de culoare verde-oliv, acesta precizând verbal că plicul conține marijuana. Acest fapt rezultă atât din procesul-verbal de control al vehiculului din data de 07.10.2022, cât și din înregistrările audio-video surprinse de dispozitivele tip body worn camera, precum și din probele testimoniale administrate în cauză.

În cauză, s-a procedat inclusiv la audierea martorului asistent care a participat la cele două controale efectuate de către polițiștii din cadrul Poliției mun. Zalău, numitul D., declarația acestuia neaducând niciun fel de informație utilă pentru aprecierea asupra regularității activităților procedurale în discuție.

Contrar susținerilor martorului, în vârstă de 80 de ani la data audierii, nu a existat niciun temei pentru a pune la îndoială autenticitatea semnăturii executate la rubrica "martor asistent" de pe fața procesului-verbal de control al vehiculului din data de 07.10.2022, în condițiile în care martorul și-a recunoscut semnătura de pe verso-ul acestui înscris, dar și semnăturile executate pe procesul-verbal de control corporal întocmit la aceeași dată, respectiv în condițiile în care analiza empirică a iscăliturilor acestui martor atât pe înscrisurile menționate supra cât și pe declarația sa de martor și pe înscrisul obținut din dosarul penal nr. x/2022 al DIICOT - BT Sălaj (declarație martor) reflectă asemănări la nivelul trăsăturilor generale grafoscopice.

De altfel, se reține că atât pe fața cât și pe verso-ul procesului-verbal de control al vehiculului se atestă, în esență, un fapt identic, anume că organele de poliție au ridicat un plic transparent ce conține o substanță de culoare verde-oliv, care se afla în portiera stângă a autoturismului.

Potrivit înscrisului ridicat în copie din dosarul penal nr. x/2022 al DIICOT - Biroul Teritorial Sălaj, înscris reprezentat de raport de constatare tehnico-științifică nr. x/06.12.2022 întocmit de lucrători de poliție specializați din cadrul BCCO Cluj-Napoca - Laboratorul de analiză și profil al drogurilor, toate cele trei probe de fragmente vegetale de culoare verde-oliv din șarja predată de inculpatul A., conțin tetrahidrocanabinol (THC), probele fiind analizate prin metoda cromatografie în strat subțire (CSS) și gazcromatografie cuplată cu detector de masă (GC-MS).

Din adresa nr. x/28.10.2022 comunicată de către IPJ Sălaj - Serviciul Rutier și din adresa nr. x/19.10.2022 comunicată de SPCRPCÎV Sălaj rezultă faptul că numitul A. este deținător al permisului de conducere seria x, eliberat la data de 08.09.2022 pentru categoriile de vehicule AM, B și B1.

Potrivit adresei nr. x/14.10.2022 comunicată de Baroul Arad, inculpatul A. are calitatea de avocat și este înscris pe tabloul avocaților definitivi din Baroul Arad.

Cu ocazia celei dintâi audieri în calitate de suspect, numitul A. a declarat faptul că în data de 07.10.2022, în jurul orei 11:00, s-a deplasat de la domiciliul părinților săi din mun. Zalău, Aleea x, până pe str. x, la sediul IPJ Sălaj, parcurgând cu autoturismul o distanță de circa 1 km. După aproximativ 30-40 de minute petrecute în incinta sediului structurii de poliție, în interes de serviciu, A. a revenit în zona unde își parcase autoturismul, a urcat la volanul mașinii și a pus-o în funcțiune, având intenția de a se întâlni cu o clientă.

S-a susținut de către suspect faptul că după ce a rulat mașina circa 200 - 300 metri pe str. x din Zalău, a efectuat un viraj la stânga în încercarea de a scurta drumul, iar imediat după acest moment, în timp ce se afla oprit pe o străduță din spatele unor blocuri, a observat că un echipaj de poliție, având semnale luminoase și acustice pornite, a oprit la circa 10 metri distanță în spatele său. A. a declarat că nu a oprit autoturismul în baza semnalelor polițiștilor, ci pentru că și-a dat seama că nu poate parcurge traseul spre locul de întâlnire cu clienta prin ocolișul ales.

Din declarația suspectului reiese că, în dinamica acțiunilor care s-au succedat, unul din polițiștii de la fața locului i-a solicitat prezentarea documentelor personale și a actelor autoturismului, șoferul conformându-se ordinelor. Ulterior, la fața locului au sosit mai multe echipaje de poliție, interacțiunea conducătorului auto fiind realizată, în principiu, cu subofițerul de poliție E..

S-a mai arătat de către A. faptul că niciunul dintre polițiștii cu care a interacționat cu acea ocazie nu i-a expus motivul opririi sale în trafic. Persoana acuzată a arătat faptul că a consimțit la testarea cu aparatul etilostest, al cărui rezultat a fost negativ, și că nu a fost de acord să fie supusă unei testări cu drugtest-ul. Pe fondul acestui refuz, organele de poliție i-au solicitat lui A. să îi însoțească la spitalul județean pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii în organism, eventual, a substanțelor psihoactive.

Cu ocazia audierii în calitate de suspect, numitul A. a declarat faptul că a fost de acord doar cu recoltarea probei de urină, motivând că suferă de tripanofobie. S-a susținut că înainte de a ajunge la unitatea spitalicească, la rugămintea sa, organele de poliție l-au escortat într-o altă locație pentru a îi preda unei cliente o documentație. Totodată, s-a mai arătat că în timp ce se efectua deplasarea spre Spitalul Județean de Urgență Zalău, organele de poliție care îl transportau au văzut o persoană căzută pe o trecere de pietoni, acestea alegând să își continue drumul și să lase intervenția la evenimentul rutier pe seama altui echipaj de poliție.

Conform declarației de suspect a numitului A. din data de 31.01.2023, în incinta unității spitalicești acesta a refuzat din nou, în fața organelor de poliție și a cadrelor medicale, oferirea probei de sânge pe considerentul expus anterior, după care a fost supus unei examinări clinice iar medicul de gardă a constatat că nu există deficiențe pe linia capacității de atenție și de concentrare. Mai apoi, inculpatul a oferit o probă de urină ce a fost testată preliminar în incinta spitalului județean, rezultatul generat atestând prezența THC pe eșantionul analizat.

A. a mai declarat cu aceeași ocazie faptul că a consumat în noaptea de 04/05.10.2022, împreună cu concubina acestuia, o țigară cu marijuana în al cărui conținut avea reprezentarea că este prezent compusul canabidiol (CBD). În opinia sa, rezultatul atestat de testul de analiză preliminar reflectă consumul de marijuana din noaptea de 04/05.10.2022. S-a susținut totodată faptul că, de la acel moment și până la momentul opririi sale în trafic, nu a mai consumat substanțe cu efect psihoactiv sau alcool.

Potrivit declarației de suspect a numitului A., după recoltarea probelor biologice, acesta s-a deplasat împreună cu organele de poliție înapoi la autoturism. Deși ezitant inițial, A. le-a permis lucrătorilor de poliție să efectueze controale asupra persoanei sale și asupra vehiculului.

Cu privire la lucrurile descoperite la momentul efectuării controlului vehiculului și a împrejurărilor realizării acestuia, A. s-a prevalat de dreptul la tăcere la momentul audierii în calitate de suspect.

A. a mai susținut, în calitate de suspect, faptul că nu a săvârșit infracțiunea imputată, precizând că nu s-a aflat sub influența substanțelor psihoactive la data de 07.10.2022, cu ocazia opririi sale în trafic.

Reaudiat fiind, ca urmare a admiterii cererii în apărare, la data de 04.04.2023, suspectul A. a învederat, în esență, că oprirea sa în trafic a transpus un "plan infracțional" de amploare, coordonat de ofițeri cu funcții de conducere din cadrul Poliției municipiului Zalău, și implementat de către lucrătorii de poliție care au asistat/participat la activitățile procedurale din data de 07.10.2022. Potrivit inculpatului A., acest "plan infracțional" a avut ca deziderat ultim denigrarea și, totodată, "pedepsirea" sa pentru succesul avut în plan local în activitatea profesională de asistență și reprezentare, în calitate de avocat, a unor persoane cercetate penal.

Susnumitul a iterat și interpretat, punctual, multiple elemente de fapt raportate la conduita organelor de poliție din data de 07.10.2022 în toate episoadele interacțiunii avute în acea zi (oprirea în trafic, transportul spre unitatea spitalicească, recoltarea de probe, efectuarea controalelor corporal și al vehiculului, întocmirea formalităților la sediul poliției) sau derulate anterior (aparenta supraveghere deliberată a șoferului A.) ori ulterior (manipularea și obținerea înregistrărilor video surprinse de body-cam), comportamente pe care le-a calificat a întruni elementele constitutive a numeroase infracțiuni pe linia celor de serviciu, a celor de fals, a celor îndreptate împotriva libertății persoanei, a celor îndreptate contra înfăptuirii justiției, ori pe linia celor privind obligația de asistență a celor în primejdie.

Faptele reclamate și detaliate de către A. cu ocazia audierii din data de 04.04.2023 fac obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În calitate de inculpat, numitul A. a înțeles să nu formuleze apărări pe fondul acuzației aduse, mărginindu-se să afirme că se consideră nevinovat. În schimb, acesta a criticat sub aspect procedural și substanțial, conduita organelor de constatare, precum și cea a organului de urmărire penală care a instrumentat prezentul dosar penal, etichetând conduitele individuale, și pe cele afirmativ conjugate, ca având valențe penale.

Ca aspecte relevante pentru obiectul prezentei cauze, inculpatul A. a învederat, în calitate de suspect, faptul că oprirea sa în trafic s-a făcut planificat și fără un temei justificativ, respectiv că această măsură a fost dispusă de către organe de poliție care nu fac parte din Biroul Rutier al Poliției mun. Zalău.

Aceste susțineri au fost apreciate de către procuror, pe de o parte irelevante pentru soluționarea justă a cauzei, iar pe de altă parte nefondate, pentru motivele ulterior arătate:

Potrivit adresei nr. x/16.05.2023 comunicată de IPJ Sălaj rezultă că atât a.s.p. F. cât și a.p. G., subofițeri de poliție care au constituit echipajul ce a procedat la oprirea în trafic a inculpatului A. la data de 07.10.2022, dețineau la epoca faptei cercetate în prezenta cauză, calitatea de polițist rutier. Astfel, nu există, din acest punct de vedere, nicio neregularitate cu privire la competența funcțională a polițiștilor care l-au oprit în trafic pe inculpatul A.

Apoi, din înregistrările video surprinse de dispozitivul body-cam utilizat de polițistul G. rezultă fără echivoc faptul că autoturismul se afla în mișcare înainte de a fi oprit, observându-se cum acesta rulează pe carosabil după care este acționată frâna. Oprirea s-a realizat ca urmare a folosirii de către echipajul de poliție a semnalelor luminoase și acustice după efectuarea virajului spre stânga, în dreptul blocului B120, nr. 26 de pe Bd. x, în acord cu prevederile art. 31 și 32 din O.U.G. nr. 195/2002 și cu cele ale art. 91 din Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, aprobat prin H.G. nr. 1391/2006.

Tot din imaginile video surprinse de înregistratoarele body-cam folosite de organele de poliție la evenimentul rutier reiese că inculpatului A. i s-a comunicat, chiar în repetate rânduri, atât de către polițistul G. cât și de către polițistul E., faptul că a fost oprit pentru efectuarea unui control. De altfel, acest lucru a fost confirmat și de către martorii E. și G. cu ocazia audierilor.

Potrivit art. 182 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, oprirea vehiculelor pe drumurile publice se realizează prin executarea semnalelor regulamentare de către polițistul rutier sau, după caz, de către polițistul de frontieră, atunci când constată încălcări ale normelor rutiere ori în situația în care există indicii temeinice despre săvârșirea unei contravenții ori a unei fapte de natură penală, pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte și a bunurilor care fac obiectul urmăririi, precum și pentru verificarea deținerii de către conducătorii vehiculelor a documentelor prevăzute de lege.

Din analiza coroborată a declarațiilor martorilor audiați în cauză, ce au acționat la epoca faptei ca organe de poliție constatatoare ori ca organe de poliție având rol de sprijin, anume E., H., G., F., I., J., se desprinde faptul că la nivelul unui cerc mai mult sau mai puțin restrâns de polițiști din cadrul Poliției mun. Baia Mare, Biroul Rutier, în prima parte a zilei de 07.10.2022 ori anterior acestui moment, a fost diseminată o informație potrivit căreia utilizatorul unui autoturism, cunoscut în mediul polițienesc a fi condus de unul dintre frații A., este consumator de substanțe psihoactive și, astfel, este posibil ca șoferul să se afle sub influența acestui tip de substanțe la momentul conducerii vehiculului pe drumurile publice.

Martorul E. a declarat că informația respectivă era una "verosimilă și solidă", iar în acest context, după ce a fost anunțat în data de 07.10.2022, în jurul orei 11:00, despre faptul că autoturismul în discuție fusese reperat rulând pe drumurile publice din mun. Zalău (din apropierea sediului judecătoriei), a solicitat colegilor aflați în teren să oprească vehiculul în trafic în măsura în care va mai fi observat circulând.

Potrivit martorului F. "la câteva minute de la această informare, aflându-mă în fața sediului poliției municipiului Zalău de pe strada x nr. 14 am observat în parcarea de peste drum autoturismul a căror semnalmente corespundeau cu cele furnizate de colegii de la poliția rutieră iar la volanul acestuia era o persoană. Precizez că în momentul observării mașinii, aceasta era staționată. După cca. 2-3 minute autoturismul s-a pus în mișcare pe strada x în direcția centrului municipiului (Bld. Mihai Viteazu). Echipajul din care făceam parte s-a pus și acesta în mișcare în urma autoturismului BMW, după care l-am informat pe colegul E. despre situație (...). Mi s-a comunicat să opresc în trafic autoturismul, lucru pe care l-am făcut (...)."

Conform martorului E., odată ajuns la locul unde inculpatul A. fusese oprit, a preluat dialogul cu șoferul auto, și i-a învederat acestuia că a fost oprit în trafic pentru un control. Pe fondul indiciilor rezonabile grefate pe informația mai sus referită, martorul E. i-a solicitat șoferului auto inclusiv testarea pentru depistarea prezenței substanțelor psihoactive în organism, iar după refuzul de a fi suspus unei testări cu aparatul drug test, șoferul a fost condus la UPU Zalău pentru prelevarea probelor biologice.

În raport cu cele mai sus expuse, s-a constatat că oprirea în trafic a autoturismului s-a făcut în parametrii legali. Este irelevant faptul că autoturismul condus de șoferul A. a fost anterior reperat de către polițiștii de ordine publică în timp ce staționa într-o parcare aflată proximitatea sediului IPJ Sălaj.

Cu privire la criticile inculpatului, vizând desfășurarea urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele:

Inculpatul acreditează ideea unei acțiuni organizate a organelor de poliție, de urmărire a sa, anterior actului conducerii și construirii unei acuzații în mod fictiv și abuziv, profitând de faptul că inculpatul se afla în perioada de suspendare sub supraveghere aferentă unei condamnări anterioare la pedeapsa închisorii, acuzație nouă care ar atrage o sancțiune privativă de libertate.

Din procesul-verbal de analiză a imaginilor video din 19.12.2022 - dosar urmărire penală, rezultă că organele de poliție au urmărit în trafic autoturismul condus de către inculpat și l-au determinat să se oprească la ora 11:29.35. Autorul filmării s-a apropiat de autoturism, și-a declinat identitatea - "agent K. de la Poliția municipiului Zalău" și i-a solicitat șoferului actele la control, informându-l pe acesta că nu poartă centura de siguranță și că a fost oprit în trafic pentru un control.

La ora 11:30.46, inculpatul A. este întrebat de către agentul șef de poliție E. dacă a consumat băuturi alcoolice, acesta răspunzând negativ. La ora 11:33.26 - ora de pe filmare (ora 11.34.42 de pe înscrisul emis de etilotest), acesta fiind testat cu aparatul etilotest din dotare.

În ce privește modalitatea de sesizare a organelor judiciare, judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță a reținut că prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din 7.10.2022, întocmit de procurorul L. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a reținut faptul că la ora 12:17, procurorul a fost contactat telefonic de către lucrătorul de poliție E. din cadrul Poliției municipiului Zalău - Biroul Rutier, fiind informat despre faptul că organele de poliție rutieră ar fi procedat la oprirea în trafic, pe raza municipiului Zalău, a unui autoturism condus de către inculpat, care și-a declinat calitatea de avocat.

Pe fondul comportamentului suspect al conducătorului auto, acesta a fost supus testării cu aparatul etilotest și a refuzat testarea cu aparatul drog test. Inculpatul A. a fost însoțit la UPU Zalău pentru recoltarea de probe biologice, a refuzat să îi fie recoltate probe de sânge, invocând o fobie de ace și a fost de acord să îi fie recoltate probe de urină. Așa cum rezultă din procesul-verbal de sesizare din oficiu, în jurul orei 13:16, procurorul a fost informat că rezultatele au indicat prezența în corpul sus - numitului a unor substanțe psihoactive - THC - tetrahidrocanabinol. După verificarea și confirmarea calității de avocat a inculpatului, apreciind incidente prevederile art. 56 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 38 alin. (1) lit. d) și 292 C. proc. pen., procurorul s-a sesizat din oficiu sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 336 alin. (2) C. proc. pen.

Potrivit art. 55 C. proc. pen., organele de urmărire penală sunt procurorul, organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale. Potrivit art. 281 alin. (1) lit. b)/1 C. proc. pen., constituie motiv de nulitate absolută încălcarea dispozițiilor legale privind competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală.

Potrivit prevederilor art. 56 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în ipoteza dedusă prezentei analize, dată fiind calitatea de avocat a inculpatului, care era cunoscută de la momentul încheierii procesului-verbal de sesizare din oficiu din 7.10.2022, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

Prin urmare, evaluarea respectării dispozițiilor legale privind competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se raportează în mod obligatoriu la procuror, de vreme ce organele de cercetare penală ale poliției judiciare nu aveau competență de efectuare a urmăririi penale.

Evaluând legalitatea sesizării organelor de urmărire penală, în speță a procurorului, s-a reținut că unul din modurile legale de sesizare a organelor de urmărire penală este, conform art. 288 C. proc. pen., sesizarea din oficiu. Potrivit art. 293 C. proc. pen., în cazul infracțiunii flagrante, sesizarea poate proveni și de la organele de ordine publică și de siguranță națională, care, după ce au descoperit comiterea unei infracțiuni în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire, întocmesc un proces-verbal cu aspectele constatate, pe care îl înaintează de îndată organelor de urmărire penală.

Așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, As. E. și Ag. H. din cadrul Poliției municipiului Zalău -Biroul Rutier Zalău, As. F. și Ap. G. din cadrul Poliției municipiului Zalău - Biroul Ordine și Siguranță Publică, sunt membrii echipajelor de poliție care au procedat la oprirea autoturismului condus de către inculpat.

Potrivit adresei nr. x/16.05.2023 a IPJ Sălaj - Serviciul Resurse Umane, agentul șef principal de poliție F. deținea calitatea de polițist rutier din data de 10.03.2016, iar agentul principal de poliție G. deținea calitatea de polițist rutier din data de 3.08.2017.

Ca atare, se constată că oprirea în trafic a inculpatului s-a efectuat de către polițiști din cadrul Poliției municipiului Zalău -Biroul Rutier Zalău și din cadrul Poliției municipiului Zalău - Biroul Ordine și Siguranță Publică, aceștia din urmă având însă calitatea de polițist rutier.

Raportând situația de fapt la prevederile legale incidente (art. 2, art. 35 din O.U.G. nr. 195/2002, art. 177, art. 179 alin. (1) și (3) și art. 182 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002), care permit oprirea în trafic a unui conducător auto de către polițistul rutier sau de către echipe mixte, din care face parte un polițist rutier, judecătorul de cameră preliminară a reținut că nu s-au încălcat prevederile legale care reglementează competența organelor de poliție, în ce privește oprirea în trafic a inculpatului.

Nu interesează în prezenta procedură în ce manieră sau din ce surse au aflat organele de constatare informația care a stat la baza opririi inculpatului în trafic, putea să nu existe nicio informație externă, putea fi un control de rutină, în limitele de competență ale organelor de poliție rutieră. Cert este faptul că inculpatul a fost oprit în trafic și ulterior, transportat la spital în vederea prelevării de probe biologice, de către o echipă formată din mai mulți agenți de poliție rutieră.

Pe de altă parte, actele de oprire în trafic, de identificare a conducătorului auto, de recoltare a mostrelor biologice sunt tipice activității care a stat la baza constatării infracțiunii flagrante și apoi, a sesizării organelor de urmărire penală, deci nu constituie acte de urmărire penală.

Prin raportare la dispozițiile legale enunțate cu privire la competența de constatare a infracțiunilor flagrante, se constată că nu a fost identificată nicio încălcare a prevederilor legale, care să atragă nulitatea actului.

Ca atare, nici sesizarea organelor de urmărire penală nu este afectată de vreun viciu de nelegalitate, care să atragă nulitatea actului de sesizare.

Pentru aceste motive, toate criticile formulate de inculpat în procedura camerei preliminare, cu referire la pretinsa nelegalitate a opririi sale în trafic de către organe de poliție necompetente și fără vreun motiv legal care să o justifice, sunt nefondate.

Subsecvent, nu pot fi primite nici criticile care vizează pretinse falsuri comise de procurorul care a efectuat urmărirea penală, în diferitele acte de procedură întocmite, în care s-a făcut mențiune despre faptul că inculpatul fusese oprit în trafic de către organele de poliție rutieră, pentru că acele mențiuni s-au dovedit a fi reale, în raport de calitatea de polițist rutier a tuturor agenților care au participat la oprirea în trafic a inculpatului și la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.

Subsecvent, mențiunile din procesul-verbal de analiză imagini video, cu privire la sursa înregistrărilor video, nu prezintă relevanță și nu afectează validitatea mijlocului de probă și a probei.

Din același motiv, nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului, de anulare a ordonanței de prelevare a probelor biologice, pe motivul că ar conține mențiuni false cu privire la starea de fapt, nefiind identificate astfel de mențiuni.

Critica potrivit căreia procurorul ar fi procedat nelegal, în sensul că ar fi influențat în mod direct martorii cu ocazia audierii lor, este o chestiune de analiză pe fond a depozițiilor de martor, care incumbă instanței de judecată, în faza de judecată. Judecătorul va avea la dispoziție pentru verificarea fidelității consemnărilor din declarațiile de martori, înregistrările audio-video ale declarațiilor, iar, pe de altă parte, dacă sunt dubii cu privire la consemnare, se poate proceda la reaudierea martorilor pentru a se lămuri aspectele neclare.

La maniera la care este formulată această critică de către apărare, în sensul că procurorul ar fi acționat cu rea-credință și ar fi manipulat persoanele audiate, se apreciază că se invocă o conduită abuzivă a acuzării, care trebuie însă dovedită, în opoziție cu prezumția de bună-credință a organelor judiciare, în activitatea de înfăptuire a actului de justiție.

Conduita procurorului trebuie evaluată în primul rând din perspectiva faptului că, fiind titular al acțiunii penale, are o poziție procesuală aparte, oarecum subiectivă, aceea de acuzator public, care acționează pentru realizarea scopului procesului penal, în vederea apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Este adevărat că o eventuală încălcare de către procuror a dispozițiilor legale privind audierea martorilor poate fi invocată în acord cu art. 282 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., în faza camerei preliminare.

Excluderea probelor este plasată în plan secund în raport cu nulitatea, fiind subsumată acesteia, astfel încât ea poate interveni numai în măsura în care se constată în prealabil nulitatea absolută sau relativă a actului prin care s-a dispus, s-a autorizat sau s-a administrat proba.

Ceea ce invocă inculpatul, că procurorul ar fi dispus consemnarea în declarațiile de martori a unor împrejurări care nu ar fi fost relatate de martori, afectând astfel validitatea conținutului depozițiilor este o acuzație tipică de fals intelectual, or s-a constatat din înscrisurile depuse de apărare că inculpatul chiar a uzat de dreptul de a formula plângere penală împotriva organelor de urmărire penală, sub acest aspect.

Pe de altă parte, în limitele de competență conferite de prerogativa judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea administrării probelor, această critică a inculpatului ar putea constitui o încălcare a principiului loialității administrării probelor în sens larg (nu în limitele art. 101 C. proc. pen.), potrivit căruia este interzisă utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea cu rea-credință a unui mijloc de probă.

Însă în măsura în care examinarea comparativă a înregistrărilor efectuate cu ocazia audierii martorilor nu a confirmat diferențe semnificative de conținut în raport de consemnările din declarațiile în format letric referitor la elementele esențiale ale audierii, iar persoanele audiate nu au avut vreo obiecție cu privire la consemnările efectuate, deși prevederile legale le permiteau efectuarea de completări, rectificări sau precizări, o evaluare a modului în care martorii își însușesc aspectele consemnate în declarațiile de la urmărire penală și, implicit, în ce măsură acestea reflectă acuratețea susținerilor lor, se poate efectua în faza de judecată, eventual prin supunerea martorilor unor noi audieri.

Apoi, critica potrivit căreia procurorul ar fi permis martorilor să utilizeze telefonul mobil în cursul desfășurării audierilor nu poate fi primită, pentru că nu există o interdicție legală de a deține telefonul mobil în timpul audierii și nici nu s-a dovedit că deținerea telefonului mobil de către martori ar fi influențat în vreun fel depozițiile acestora sau consemnarea declarațiilor.

Doar în situația efectuării percheziției domiciliare, în cazurile la care face referire art. 159 alin. (11) și alin. (15) C. proc. pen., este necesară prezența unui martor asistent.

În condițiile în care dispozițiile legale nu prevăd cu necesitate prezența unui martor asistent la procedura percheziției corporale sau a unui vehicul, criticile inculpatului nu sunt apte să invalideze procesul-verbal de control al vehiculului, acesta îndeplinind toate condițiile de formă.

Prezența martorului asistent constituie, oricum, cel puțin ipotetic, o garanție suplimentară cu privire la legalitatea procedurii desfășurate în aceste condiții, astfel că pretinsele nereguli invocate de către inculpat vor putea fi avute în vedere în cursul judecății, urmând a se verifica în ce măsură se confirmă și în ce măsură pot influența fiabilitatea probei.

În data de 04.01.2023, suspectului i-a fost adusă la cunoștință învinuirea și tot la acea dată, s-a depus delegația de asistare/reprezentare a suspectului, de către domnul avocat A.. Cu acea ocazie, apărătorul a solicitat eliberarea de fotocopii de pe materialul de urmărire penală, solicitare încuviințată prin ordonanța din 05.01.2023 .

Tot în data de 04.01.2023, apărătorul ales al inculpatului a solicitat în conformitate cu art. 92 C. proc. pen., să fie încunoștințat cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală ce se va dispune în cauză dosar de urmărire penală).

Potrivit adresei de la dosar de urmărire penală, în 27.02.2023, apărătorul ales al inculpatului a fost înștiințat despre faptul că în data de 02.03.2023, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj va avea loc audierea a 4 martori, activitățile fiind programate la orele 10:00, 11.00, 12.00, și 13.00. Înștiințarea i-a fost comunicată apărătorului pe email, în 27.02.2023 la ora 14:54, pe adresa de email indicată de apărător în cererea din 4.01.2023 .

Ca atare, se constată că organele de urmărire penală au respectat dreptul avocatului suspectului, de a asista la efectuarea audierilor de martori din 02.03.2023, însă audierea martorilor în absența apărătorului suspectului nu a fost imputabilă organelor judiciare, de vreme ce apărătorul a fost înștiințat, dar nu s-a prezentat la audieri. Din această perspectivă, nu se constată vreo încălcare a dreptului la apărare.

Susținerea apărării potrivit cărora martorii ar fi declarat mincinos este o apărare de fond, care poate fi avută în vedere de către judecător, subsecvent depășirii fazei de cameră preliminară.

Respingerea cererilor inculpatului de administrare sau readministrare a unor probe în faza urmăririi penale nu constituie în sine și pentru acest motiv, o încălcare a dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului.

Administrarea de probe încă din faza in rem a procesului penal este obligatorie, în scopul lămuririi cauzei sub toate aspectele, cu privire la existența faptei și la identificarea făptuitorilor.

Garanțiile respectării dreptului la apărare al suspectului sau inculpatului în faza de urmărire penală rezidă din obligația organelor de urmărire penală de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului și din dreptul recunoscut suspectului sau inculpatului ca, odată dobândită această calitate procesuală, să solicite administrarea de probe sau să solicite readministrarea acestora, în condiții de contradictorialitate. O garanție a readministrării acestor probe nu este oferită explicit de prevederile C. proc. pen., însă ea derivă din reglementarea dreptului la apărare conform art. 10 alin. (5) C. proc. pen.

Ca atare, respectarea dreptului la apărare trebuie evaluată în ansamblu în faza de urmărire penală.

În cauza dedusă judecății, se constată că inculpatul a formulat mai multe cereri în probațiune, care au fost respinse de procuror, motivat. Nimic nu a împiedicat apărarea ca după continuarea urmăririi penale in personam, suspectul și apoi inculpatul să ia cunoștință de conținutul probelor, să le conteste și eventual, să solicite readministrarea probelor în faza de urmărire penală. Însă procurorul a apreciat motivat că nu se impune readministrarea probelor privind reaudierea martorilor, de vreme ce i s-a acordat apărării posibilitatea să asiste la audiere, dar nu a uzat de act drept. În aceste condiții, a reclama ulterior încălcarea dreptului la apărare apare ca fiind o conduită neloială.

Împotriva încheierii nr. 4/2024 din data de 23 mai 2024 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestație, în termen legal, contestatorul inculpat A., iar prin motivele de contestație a invocat, în esență, aceleași critici pe care le-a formulat și în fața judecătorului de cameră preliminară de la prima instanță.

De asemenea, contestatorul-inculpat a înțeles să conteste și încheierea din data de 06 martie 2024, prin care, în temeiul art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, a fost respinsă cererea formulată de către acesta, de activare a dreptului de a conduce și de restituire a permisului de conducere.

Analizând contestațiile formulate de inculpatul M., pe baza actelor și lucrărilor din dosar și în raport de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară, constată următoarele:

Referitor la contestația declarată de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 06 martie 2024, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală reține că din analiza dispozițiilor care reglementează procedura de cameră preliminară (art. 342-348 C. proc. pen.) se observă că legiuitorul nu a înțeles să stabilească competența de a se pronunța cu ocazia soluționării contestației întemeiate pe dispozițiile art. 347 C. proc. pen. și în privința încheierilor pronunțate în cadrul stabilit de O.U.G. nr. 195/2002.

Pornind de la acest aspect, se constată că potrivit art. 342 C. proc. pen., "Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală".

Conform art. 347 alin. (1) C. proc. pen., "În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4)

2

C. proc. pen., procurorul, părțile și persoana vătămată pot face contestație. Contestația poate privi și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor".

În vederea stabilirii obiectului în calea de atac a contestației, sunt avute în vedere dispozițiile art. 345 și art. 346 C. proc. pen., la care face trimitere art. 347 alin. (3) teza a II-a C. proc. pen.

Cum, în raport de aceste dispoziții, obiectul asupra căruia se realizează controlul în calea de atac a contestației de către completul format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție stabilit conform art. 374 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen. rap. la art. 34 lit. d) din Legea nr. 304/2022, nu privește și încheierile pronunțate în baza O.U.G. nr. 195/2002 (de altfel nu privește nici încheierile pronunțate în cazul măsurilor preventive, măsurilor asigurătorii în procedura de cameră preliminară conform art. 348 și art. 250

2

C. proc. pen.), per a contrario, devine evident că încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la prima instanță din data de 06 martie 2024, nu poate fi analizată cu ocazia soluționării prezentei contestații.

Relevante sub acest aspect, al obiectului prezentei contestații, sunt considerentele Deciziei nr. 5/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent sa judece recursul în interesul legii, care, chiar dacă se referă la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. privind competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive pe durata soluționării contestației prevăzute de art. 347 C. proc. pen., stabilesc foarte clar limitele de învestire a instanței de control judiciar, în sensul arătat mai sus.

În egală măsură s-a statuat și prin încheierea din 19 septembrie 2023 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2022, la momentul în care s-a procedat la verificarea măsurilor asigurătorii în temeiul art. 250

2

C. proc. pen.

Pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art. 425

1

C. proc. pen. referitoare la contestație, calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederi care sunt aplicabile ori de câte ori dispozițiile legale privitoare la contestația împotriva anumitor categorii de hotărâri nu derogă de la aceste dispoziții legale.

Din acest punct de vedere, devine nerelevantă mențiunea din încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la primă instanță (Cu drept de contestație odată cu fondul cauzei, respectiv cu încheierea finală pronunțată în cameră preliminară), calea de atac fiind exclusiv prevăzută de lege, așa cum se arată în dispozițiile art. 129 din Constituția României.

În plus, legiuitorul, prin dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 nu a stabilit o cale de atac în privința încheierilor pronunțate în temeiul art. 111 din acest act normativ, cum, de asemenea, nici prin Legea nr. 304/2022 nu a stabilit a formațiune de judecată competentă să soluționeze o atare cale de atac în procedura de cameră preliminară, similar verificării măsurilor preventive și măsurilor asigurătorii conform art. 348 și art. 250

2

C. proc. pen., singură ipoteză regăsindu-se în dispozițiile art. 408 alin. (2) și (3) C. proc. pen., cu privire la care legiuitorul s-a preocupat să reglementeze aceste aspecte, atunci când, cu ocazia exercitării căii de atac a apelului, această cale de atac se socotește făcută și împotriva încheierilor, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

Pentru aceste considerente, constatând că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală - Completul de doi judecători de cameră preliminară a fost învestită cu soluționarea unei căi de atac neprevăzute de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalității căilor de atac, apreciază ca fiind o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În ceea ce privește contestația declarată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii penale nr. 4/2024 din data de 23 mai 2024, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală reține următoarele:

Cu titlu preliminar, se rețin limitele și specificul obiectului procedurii camerei preliminare, astfel cum sunt definite explicit în cuprinsul dispozițiilor art. 342 din C. proc. pen., normă care statuează asupra prerogativelor judecătorului de a verifica, după trimiterea în judecată, chestiuni punctuale, enumerate limitativ, respectiv: competența instanței sesizate prin rechizitoriu, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Procedura camerei preliminare este regle