ÎCCJ, Decizia nr. 108/2024

Ședința publică din data de 13 mai 2024

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data 17 decembrie 2019 pe rolul Tribunalului Călărași, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat deschiderea unei acțiuni, în temeiul art. 80 din Constituția României.

La termenul din data de 28 ianuarie 2020, la solicitarea instanței, reclamantul și-a precizat cererea în sensul că solicită daune morale în cuantum de 20.000 RON.

Prin încheierea din 10 martie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Călărași, în baza art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamant pentru neplata taxei de timbru.

Prin încheierea de ședință din 28 septembrie 2022, Tribunalul Călărași a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. împotriva încheierii din 10 martie 2020.

Prin Decizia nr. 33 din 20 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu.

A respins recursul formulat de recurentul - petent A. împotriva încheierilor de ședință din data de 10.03.2020, respectiv din data de 28.09.2022, pronunțate de Tribunalul Călărași, secția Civilă, ca inadmisibil.

Decizia recurată

Prin Decizia nr. 1457 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 33 din 20 ianuarie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2022.

Recursul

Împotriva acestei decizii, la 20 februarie 2024, prin email, A. a formulat recurs, întemeiat în drept pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii extraordinare de atac, a susținut că judecătorii care au soluționat fondul pricinii nu au ținut cont de lege și de probele administrate.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii", iar art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că:

"hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Împotriva hotărârilor judecătorești, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta", iar art. 129 din Constituția României stipulează că "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Principiul legalității căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, presupune, așadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și a principiului constituțional al egalității în fața legii.

În speță, prin Decizia nr. 1457 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 33 din 20 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2022

Împotriva acestei decizii, recurentul formulat o nouă cale extraordinară de atac a recursului, care face obiectul prezentului dosar.

Înalta Curte reține, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate, că decizia pronunțată în soluționarea unui recurs este o hotărâre definitivă; ca urmare, împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești nu poate fi exercitată o altă cale de atac a recursului.

Având în vedere aceste considerente, văzând dispozițiile anterior citate, precum și pe cele ale art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1457 din 28 septembrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2024.