ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3241/2024

Ședința publică din data de 12 iunie 2024

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Tribunal Cluj la data de 11.03.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca a solicitat în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Agenția Națională de Administrare Fiscală, obligarea pârâților la acordarea drepturilor bănești prevăzute în Nota x din anexa VIII capitolul 1 lit. A) punctul 1 din Legea 153 din 2017, în sensul majorării cu 15% a salariului de bază al fiecărui membru al sindicatului reclamant, sumă actualizată cu indicele de inflație după cum urmează: pentru perioada 1 iulie 2017 și până în 31 decembrie 2018 plata integrală, începând cu anul 2019, plata diferențelor dintre sumele primite efectiv cu titlu de majorare și cele rezultate în urma recalculării. Se mai solicită obligarea pârâților la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de articolul 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, aplicată la suma menționată la punctul 1, în conformitate cu articolul 166 alin. (4) Codul Muncii, de la data scadenței fiecărui drept salarial lunar până la momentul plății efective a sumelor cuvenite, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul de judecată din data de 15.07.2020, în dosarul nr. x/2020, instanța în temeiul dispozițiilor art. 131 alin. (2) C. proc. civ., a prorogat pronunțarea asupra competenței de soluționare a cauzei și a pus în vedere reclamantului prin reprezentant convențional să depună la dosar o situație centralizatoare care să cuprindă numele tuturor membrilor de sindicat reprezentați în dosar, CNP-ul, adresa de domiciliu a acestora, structurată pe județe.

La termenul de judecată din data de 07.10.2020, în dosarul nr. x/2020, a fost pusă în discuția părților, din oficiu, necesitatea disjungerii din dosar nr. x/2020 și formării unui număr corespunzător de dosare, în raport de domiciliile membrilor de sindicat reprezentați, respectiv 26 de dosare, unde reclamant va fi sindicatul, iar ca pârât acele direcții care dețin calitatea de angajator.

Ca urmare a disjungerii menționate, la același termen de judecată, în prezentul dosar, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj iar, prin sentința nr. 2040 din 14 octombrie 2022, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj și declinată competența soluționării cererii privind pe reclamantul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca (pentru membrii de sindicat llie A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S.), cu sediul ales în Cluj-Napoca, Piața Cipariu, nr. 9, jud. Cluj (persoană însărcinată cu primirea corespondenței T.), având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (disjuns din dosar x/2020), în favoarea Tribunalului Ilfov.

I.2. Soluția primei instanțe

Prin încheierea din ședința publică din data de 10 mai 2022, Tribunalul Ilfov, secția Civilă, a respins cererea reclamanților N. și Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca privind sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 lit. c), pct. II, lit. A), cap) I din anexa nr. VIII la Legea cadru nr. 153-2017, prin raportare la disp. art. 1, 16, 126 și 147 din Constituția României, ca inadmisibilă.

I.3. Decizia Curții de Apel București

Împotriva încheierii pronunțate de tribunal au declarat recurs N. și Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca.

La termenul de judecată din 23 noiembrie 2023, Curtea de Apel București, prin Decizia nr. 2525, a luat act de renunțarea recurentului N. la judecata recursului, în cauza privind pe recurenții - reclamanți N. și Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca împotriva încheierii din data de 19.05.2022 pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, Agenția Națională de Administrare Fiscală.

II. Calea de atac declarată în cauză

Împotriva deciziei date în recurs a declarat recurs reclamantul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

II.1 Motive de recurs

Recurentul-reclamant a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., precum și cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material - art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, având în vedere că instanța de recurs avea obligația de a lua act de renunțarea la judecata recursului doar în ceea ce îl privește pe recurentul N..

De asemenea, s-a mai susținut că cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a notei 2 lit. c), pct. II, lit. A), cap) I din alexa nr. VIII la Legea cadru nr. 153-2017, prin raportare la disp. art. 1, 16, 126 și 147 din Constituția României, a fost formulată de către Sindicat în numele celor 19 membri ai săi, unul dintre aceștia fiind N..

Este evident susține recurentul că, în caz de coparticipare procesuală activă, renunțarea produce efecte doar față de părțile în privința căreia a fost făcută, astfel că instanța de recurs în mod greșit nu a soluționat recursul promovat de ceilalți membri de Sindicat.

II.2 Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, în termen legal, intimata-pârâtă Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.

În cauză nu a fost formulat răspuns la întâmpinare.

III.3 Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casați și Justiție

Înalta Curte constată că recurentul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., criticile formulate prin cererea de recurs care nu conțin susțineri de natură a putea fi încadrate în ipoteza de recurs de la pct. (8) - încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, cu atât mai mult cu cât, prin decizia recurată, s-a dat eficiență unui act procedural de dispoziție al reclamantului N., în sensul celor reglementate de art. 406 din C. proc. civ. - renunțarea la cererea adresată instanței, manifestare de voință exprimată în fața instanței de recurs.

În consecință, criticile recurentului urmează a fi analizate exclusiv pe temeiul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. - când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Totodată, s-a argumentat că, prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 406 alin. (2) C. proc. civ., instanța de recurs a produs recurentului un prejudiciu ce nu poate fi îndreptat decât prin anularea hotărârii și rejudecarea recursului.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte apreciază recursul fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse:

Prin hotărârea recurată, instanța de recurs, în cuprinsul considerentelor, a reținut că la termenul din data de 06.03.2023, recurentul-reclamant N. a depus cerere de renunțare la judecata recursului, întemeiată pe prevederile art. 406 C. proc. civ.

Curtea de apel a acordat termen, în raport de prevederile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru ca reclamantul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca și intimații să își exprime poziția (acordul sau opunerea) față de cererea de renunțare, precum și ca recurentul N. să depună cererea în original.

La termenul acordat, 23 noiembrie 2023, instanța de recurs a reținut că la data de 28.07.2023 Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca a depus motive de recurs iar, intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a depus precizări prin care a solicitat să se ia act de cererea de renunțare la judecată.

În plus, instanța a mai reținut că, manifestarea de voință în sensul de a se renunța la judecată reprezintă un act de dispoziție al titularului demersului judiciar pendinte, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, reglementat de art. 9 din C. proc. civ.

Având în vedere cererea de renunțare la calea de atac a recursului, constatând că aceasta îndeplinește condițiile de fond și de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 406 și art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., Curtea de apel a luat act de renunțarea la judecarea recursului.

Totodată, Curtea de apel a subliniat că, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data introducerii acțiunii, prevăd că acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată, aceleași dispoziții fiind prevăzute și de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.

Din analiza practicalei de la termenul din 23 noiembrie 2023 și a considerentelor deciziei recurate, Înalta Curte constată că ipoteza retinută de instanța de recurs, incidenta dispozițiilor art. 463 din C. proc. civ. care reglementează achiesarea la hotărâre este aplicabilă doar în ceea ce îl privește reclamantului N..

Pe de altă parte, din înscrisurile depuse de către recurentul-reclamant Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, prin cererea depusă prin email, la data de 26 aprilie 2023 - pentru clarificarea actului procedural de dispoziție al recurentului-reclamant N., a precizat că cererea de renunțare la judecata recursului este formulată doar de reclamantul N., unul dintre membrii de sindicat.

Or, instanța de recurs, într-o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 406 și art. 463 din C. proc. civ. a prezumat că toți membrii de sindicat au renunțat la judecata recursului promovat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, fără a observa că recurentul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în numele celor 19 membri ai săi (conform tabelului anexat la cerere dosar recurs) nu au formulat cerere de renunțare la judecata recursului,

De asemenea, Înalta Curte constată că, în ceea ce îl privește pe reclamantul Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în numele tuturor membrilor de sindicat, poziția exprimată este clară doar pentru situația în care recurentul reclamant N. renunță la judecată.

Neprocedând în acest mod, i s-a produs recurentului o vătămare procesuală esențială, care nu a mai permis cercetarea pe fond a motivelor de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, într-o cauză a cărei complexitate este dată de obiectul său și de miza sa, ceea ce echivalează cu împiedicarea dreptului părții de acces la calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, măsură ce nu este necesară în cauză și nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul vizat, mijloacele utilizate și interesul de a-și vedea protejat dreptul pretins.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța de recurs a încălcat regulile de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, astfel că, în speță, sunt întrunite condițiile cazului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 497 coroborat cu dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., urmează să admită recursul reclamantului, să caseze în parte decizia Curții de Apel București, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare, urmând a se menține soluția cu privire la renunțarea reclamantului N. la judecata recursului.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 2515 din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința atacată.

Trimite cauza spre o nouă judecată doar în ceea ce îl privește pe recurentul reclamant Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca.

Menține soluția cu privire la renunțarea reclamantului N. la judecata recursului.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 12 iunie 2024.