ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3090/2024

Ședința publică din data de 5 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată inițial la Judecătoria Arad la data de 03.08.2023, sub dosar nr. x/2023, ulterior declinată la Judecătoria Salonta, petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, cu intervenientul B. și intervenientul în numele altei persoane C. S.A. a solicitat anularea Procesului-verbal de contravenție nr. x încheiat la data de 26.07.2023, exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în sumă de 1305 RON, calculată pentru un număr de 9 puncte amendă pentru fapta prevăzută de art. 57 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. (3) lit. g) din O.U.G. nr. 195/2002, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile și restituirea permisului de conducere reținut, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 4523 din data de 7 decembrie 2023, Judecătoria Arad, secția civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de către intimat, prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale formulate de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, în favoarea Judecătoria Salonta.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Arad a avut în vedere dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care derogă de la regula generală instituită de art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 și care prevăd că, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.

Astfel, a reținut că nu este incidență competența alternativă prevăzută de art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, întrucât acest text de lege reprezintă o normă generală, în timp ce dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 au caracter special.

În considerentele sentinței pronunțate, a mai arătat că Legea nr. 254/2023 prin care a fost modificat art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, invocată de către petent, a intrat în vigoare ulterior datei întocmirii procesului-verbal de contravenție.

Reținând și că fapta contravențională reproșată petentului a fost constatată pe raza localității Salonta, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Salonta, a apreciat că aceasta din urmă este competentă să soluționeze prezenta cauză.

2.2. Prin sentința civilă nr. 146 din data de 17 aprilie 2024, Judecătoria Salonta admis excepția necompetenței, invocată de petent, prin notele de ședință și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secția civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În esență, Judecătoria Salonta a reținut că, față de data formulării plângerii contravenționale (03.08.2023), judecătoria Arad, respectiv instanța de la domiciliul contravenientului, a fost corect sesizată prin plângere, fiind irelevantă data întocmirii procesului-verbal de contravenție. În acest sensn, a făcut trimitere la dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. civ., "Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii.", astfel că, din punct de vedere al normelor procedurale aplicabile este relevantă forma în vigoare a art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 de la data sesizării instanței. Or, potrivit formei în vigoare a art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, competența era una alternativă, respectiv între "judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.".

II. Soluția Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii, reținând că este vorba despre un conflict negativ de competență tipic.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între Judecătoria Arad și Judecătoria Salonta, îl constituie problema instanței competente teritorial să soluționeze plângerea contravențională formulată de către petent, în raport cu prevederile legale incidente în materie, instanțele exprimând opinii diferite în ceea ce privește aplicabilitatea art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în forma în vigoare ulterioară modificărilor intervenite prin Legea nr. 254/2023.

Obiectul demersului judiciar inițiat de petentul A. vizează anularea procesului-verbal de contravenție nr. x din data de 26 iulie 2024, exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale aplicate, înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile precum și restituirea permisului de conducere reținut.

Petentul și-a întemeiat în drept plângerea pe dispozițiile Legii nr. 254/21.07.2023 care modifică art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, precum și pe dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.

În raport de fapta contravențională reținută în cuprinsul procesului-verbal atacat, Înalta Curte constată că este vorba de săvârșirea unei contravenții privind circulația pe drumurile publice, situație în raport de care devin incidente dispozițiile legii speciale O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, act normativ special ce derogă de la norma generală, O.G. nr. 2/2001, conform principiului specialia generalibus derogant.

Potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2022, "Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul".

Înalta Curte reține că aceasta este în forma în vigoare în prezent, ulterior modificării intervenite prin Legea nr. 254/2023. Anterior acestei modificări, plângerea contravențională putea fi depusă, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări, fiind vorba despre o normă de procedură, în privința determinării instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

Potrivit art. 192 alin. (2) din C. proc. civ., "Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii".

În raport de acest text de lege, Înalta Curte constată ca fiind relevantă în stabilirea legii aplicabile în cauză de față, data sesizării instanței de judecată și nu data emiterii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Verificând înscrisurile atașate la dosar, Înalta Curte constată că plângerea contravențională formulată de către petent a fost înregistrată pe rolul instanței de judecată, la data de 3 august 2023, așadar ulterior datei intrării în vigoare Legii nr. 254/2023, respectiv 27 iulie 2023, prin care s-a produs modificarea art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2022.

Astfel cum s-a arătat anterior, dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2022, în forma în vigoare la data sesizării instanței de judecată, stabilesc o competență alternativă de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, între judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta și judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.

Înalta Curte constată că, pentru toate situațiile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, opțiune reținută de art. 116 din C. proc. civ., potrivit căruia "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente".

În speță, opțiunea petentului a fost în sensul soluționării cauzei de Judecătoria Arad la care a insistat în mod legitim să îi fie judecată cauza, aceasta fiind instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul petentul. Odată introdusă cererea la una dintre instanțele prevăzute de lege ca fiind competente, respectiva instanță rămâne legal învestită, neputându-și declina competența.

Prin urmare, având în vedere caracterul special al normei prevăzută de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, ce impune aplicarea cu prioritate în raport de norma generală prevăzută la art. 32 din O.G. nr. 2/2001, în cauzele având ca obiect judecarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale ce sancționează fapte privind circulația pe drumurile publice, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză aparține judecătoriei în a cărei rază își are domiciliul petentul, respectiv Judecătoria Arad.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor și intervenienții B. și societatea C. S.A., în favoarea Judecătoriei Arad, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor și intervenienții B. și societatea C. S.A., în favoarea Judecătoriei Arad, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.